Teo-Bogdan a scris:prea bine stim data. iar mereu la alta data e o alta tema. Nu dispunem de virsta, nu suntem pregatitzi sa aflam asa lucruri mari precum sunt calculele care se fac in stabilirea sarbatorilor de Pasti, ca doar stim ca in raport cu Pastile sunt stabilite multe alte sarbatori.
De fapt este destul de simplu sa afli data pastelui ortodox si crestin ... o sa incerc sa dau o informatie completa ...
Pastele, se serbeaza in amintirea invierii lui Iisus Hristos, dar patimile si Invierea lui Hristos sunt legate de inceputul primaverii.
Patimile au avut loc intr-o vineri, in ziua a 14-a a lunii Nissan, data de la care Pastele crestinesc a luat locul Pastelui evreiesc.
Cuvintul Paste vine de la sarbatoarea evreiasca Pessah, in amintirea iesirii evreilor din Egipt - Exodul - cind evreii, sub conducerea lui Moise, au trecut prin Marea Rosie (in anul 1250 i.Ch.), care a avut loc la 14 Nissan, adica in ziua cu Luna Plina care venea dupa echinoctiul de primavara. Masa din Cana Galilea a fost o cina Pessah.
Initial, primii crestini n-au serbat Pastele cu totii in aceeasi zi. Cei din Orient, convertiti de apostolul Ioan, au inteles a sarbatori Pastele amintindu-si de Patimile Mintuitorului si deci il serbau odata cu evreii; alti crestini au hotarit Pastele in Duminica Invierii, adica doua zile mai tirziu; iar in sfirsit, alexandrienii si romanii, convertiti de apostolii Petru si Pavel, preferau o alta duminica, pentru a nu sarbatori Pastele odata cu evreii.
O unire a tuturor crestinilor, care sa serbeze Pastele in acelasi timp, era de mult dorita. In acest scop, cit si pentru a pune capat ereziilor lui Arie, imparatul Constantin cel Mare convoaca in anul 325 un Sinod ecumenic la Niceea, o localitate din Anatolia, Asia Mica, la care iau parte 318 prelati. Se stie ca in anul 324 imparatul Constantin cel Mare recunoscuse crestinismul ca religie oficiala.
Consiliul constata ca trei sferturi din lumea crestina urma obiceiul Romei si al Alexandriei, si atunci Sinodul adopta o regula fixa pentru a adopta in fiecare an data Pastelui. Conform acestei reguli, s-a stabilit ca toti crestinii sa serbeze Pastele in aceeasi zi, respectiv in prima duminica dupa momentul de Luna plina ce urmeaza momentului echinoctiului de primavara, sau coincide cu acesta. Luna plina care hotaraste data Pastelui se numeste Luna Pascala.
Biserica crestina s-a despartit in Catolica si Ortodoxa in anul 1054 (Marea Schizma); totusi pina in anul 1582 cele doua biserici, de Apus si de Rasarit, au serbat Pastele in aceeasi zi.
Datorita faptului ca Biserica Resariteana a ales sa pastreze calendarul Iulian ( imprecis din punct de vedere astronomic), pe cand cea Occidentala a ales calendarul Gregorian, au aparut diferentele in calcularea datei Pastelui.
Dar, desi calendarul iulian a reprezentat un evident salt calitativ, punind capat confuziilor si neregulilor care se produsesera pina la acea data, nici acesta nu era in concordanta cu realitatea. Aceasta neconcordanta era generata de diferenta dintre valoarea de 365,25 zile adoptata pentru anul tropic si cea reala de 365,2422 zile. Aceasta diferenta crestea la o zi in 128 de ani si la 3 zile in 384 de ani. Pe la sfirsitul secolului XVI, intirzierea calendarului iulian ajunsese de 10 zile fata de anul 325, cind avusese loc Consiliul de la Niceea, care a oficializat acest calendar. Acesta a fost motivul pentru care papa Grigore al XIII-lea a hotarit in anul 1582 o noua reforma a calendarului, introducind calendarul gregorian, cel care este folosit si in prezent.
Calendarul gregorian a fost alcatuit pe baza regulii stabilite de astronomii Lilius, Clavius si Dante. Conform acestei reguli, la fiecare 400 de ani si nu la 384 de ani, cind se acumuleaza diferenta de 3 zile) sa se scada cite 3 zile, respectiv anii seculari care nu sunt divizibili cu 400, sa fie considerati ani de 365 de zile. Astfel, in noul calendar, anii 1600 si 2000 sunt ani bisecti, iar anii 1700, 1800, 1900 sunt ani comuni.
Reforma gregoriana nu a fost introdusa imediat peste tot. Franta a adoptat-o in anul 1582, tarile catorlice din Germania in anul 1584, iar cele protestante in anul 1600. In Anglia ea a fost introdusa in anul 1752, in Rusia in anul 1918, in Turcia in anul 1927, in Egipt in anul 1928. La noi in tara ea a fost adoptata la 1 aprilie 1919 in viata civila (fiind adoptata la 1 octombrie 1924 si de biserica), cind diferenta ajunsese de 13 zile. Astfel in acel an, data de 1 aprilie
