Mesaje din lumea de dincolo...

cristina-dorina a scris:

dar atit de adevarata... Si eu am pierdut un copil, un bebelus minunat de un an si pot spune ca am simtit-o cind a murit,ea era intr-un salon de spital si eu eram pe hol,pt ca asistenta mi-a spus:"iesiti,ca nu poate sa moara,nu vrea sa moara cu dvs aici si se chinuie prea mult" si i-am simtit sufletelul zburind si spunind "uite-a,uite-a",asa cum putea ea sa spuna la anisorul ei,bucuroasa ca n-o mai doare nimic si poate zbura asa,si din cind in cind mai venea la mine in brate si ma saruta,ca si cum ar fi vrut sa plece si nu putea de dragul meu,si cind a disparut a iesit sotul meu din salon si mi-a spus ca a murit,si de-atunci am simtit-o de multe ori cu mine,o data am si auzit-o stigindu-ma,nu sint nebuna si nu e o inchipuire,sint doi ani si jumatate de atunci si eu nu pot uita,nu vreau s-o uit,si mi-e atit de dor de ea,cred ca de aceea imi mai da cite un semn,dar va rog pe toti cei care intrati aici,nu uitati de Dumnezeu .El e cel care m-a sustinut toata aceasta perioada,si cel care e mereu cu noi,dar noi uitam asta si ne amintim de El doar cind ne merge rau,dar dac-am tine legatura permanent cu El,sint convinsa ca n-am mai trece prin nenorociri din acestea,fiindca El este dragoste,dar uneori nu ne poate scoate din indiferenta noastra cotidiana decit cu un semn din acesta,care isi are semnificatia lui si noi nu-l intelegem...

Iti multumesc pt mesajul tau, cristina! Sa fie Dumnezeu alaturi de noi si de cei dragi noua, intrupati sau neintrupati!

Doamne, ajuta!

ma-o a scris:

cristina, nici nu ai sa o uiti vreodata, timpul va trece si te va departa de ea, dar va ramane undeva in inima ta mereu o strangere, o caldura, un gand pentru ea

eu asta nu pot intelege, de ce?

nu vom intelege niciodata "de ce",cind ni s-a intimplat noua toata lumea spunea"de ce voi,care sinteti asa buni si nu ati facut nici un rau nimanui,de ce bebelusul acela nevinovat de un an,atit de minunat si de sanatos"...Probabil,cred ca asa va fi,voi afla cind voi trece si eu "dincolo",cred ca Miruna va fi cea care ma va lua de mina si ma va trece hotarul,uneori abia astept momentul,cred ca va fi minunat...

diclona a scris:

Iti multumesc pt mesajul tau, cristina! Sa fie Dumnezeu alaturi de noi si de cei dragi noua, intrupati sau neintrupati!

Doamne, ajuta!

Daca Domnul n-ar fi alaturi de noi in clipele acelea graznice,de durere insuportabila,n-am putea trece peste ele,eu I-am simtit ajutorul si minunata sa dragoste,rugati-va pentru voi si pentru sufletele plecate dintre noi,si El iti va raspunde intotdeauna cu mingiierea sa minunta.

Bineinteles ca sufletul exista si ca mai primim uneori mesaje de dincolo, mie mi se intampla

Mi se umezesc ochii cand citesc ce scrieti pe aici... sunt , probabil, chestiile care ma sensibilizeaza cel mai mult... chiar azi-noapte am visat-o pe bunica... scriam un biletel cu o cerneala albastru deschis-bleu (bucurie, liniste, fericire - asta e simbolistica culorii) si la un moment dat mi-am ridicat ochii din foaie si-am zarit-o!Era bunica! am alergat cu biletul in mana la ea si ea radea precum rad bunicii cand nepotii alearga spre ei sa ii ia in brate! M-a imbratisat si eu am inceput sa plang de bucurie ca o revad si o intrebam de unde stia ca vreau sa o vad...mi-a raspuns razand ca ea stie oricum!Ii vedeam toate detaliile,asa cum era atunci, fiecare rid de pe fata,fiecare forma,buzele,dintii in timp ce radea,forma ochilor,ii auzeam rasul!Era reala! Dimineata m-am trezit cu ochii umezi...iar cand m-am dus la mama sa-i spun ce am visat m-a apucat plansul...asa tare ma emotionase revederea bunicii! Eu sunt cea care o visez cel mai des , chiar am visat-o si cu o noapte inainte sa moara ...tot asa venise sa ma imbratiseze si sa-si ia la revedere! Dimineata n-am stiut ce-i cu visul...dar mai spre seara aflasem...murise! :) De-atunci mereu imi vine in gand cand si cand,ii revad chipul in fata ochilor,o am vie... si-o visez destul de des! Doar eu...mi-am intrebat si restul verilor si nimeni n-a visat-o pana acum dintre nepotii ei! Poate sunt eu preferata ei...poate...

Stii,dupa ce moare cineva drag si vine cineva sa te consoleze zicandu-ti: "ei lasa ca nu ai pierdut-o! e acolo , te vede de sus si-o sa fie mereu cu tine!" mtz parca te enerveaza,parca nu-ti intelege durerea cauzata de pierderea propriu-zisa a persoanei dragi si faptul ca din ziua respectiva n-o mai ai langa tine... Dar sincer,de toate treburile astea nu te poate convinge nici o voce umana mai bine decat un astfel de vis,cum l-am avut eu pe cel de aseara....am simtit ca de fapt nu am pierdut-o!am simtit, practic, ca si daca a murit, de vazut inca o mai pot vedea,o mai imbratisa,inca mai pot plange de bucurie auzind-o vorbindu-mi... chiar daca toate astea nu le pot face cand vreau eu(sau,mai stii?!),ci cand vrea ea...

Foarte frumos visul ArteMiss...este bine ca mai visam si persoanele pe care le-am indragit si acum nu mai sunt printre noi, dar ele inca incearca sa ia legatura cu noi

Si eu as putea spune ca am vorbit cu una dintre persoanele la care am tinut cel mai mult si sa stins din lumea asta. Aproape acum un an, pe data de 18 septembrie 2007 strabunicul meu care avusese pana atunci grija de mine, fiindu-mi ca un tata a murit. Am fost distrusa. Nu intelegeam de ce se intamplase... pur si simplu nu mai intelegeam nimic. Era derutata si pierduta intr-o lume mult prea mare in care ma simteam singura. Imi era frica. Ma gandeam ca pot muri si eu in orice moment. Insa dupa doua saptamani de la inmormantare am avut un vis... In acest vis mi-a aparut strabunicul meu. Dar nu oricum. Nu! Era intr-o aura de lumina si era imbracat in alb... de fapt totul era alb, totul... Si eram exact in autocarul care a fost inchiriat la inmormantarea lui. Masina mergea incet si totusi... intr-o goana nebuna, pe strada pe care locuiesc si pe care a locuit si strabunicul meu. Toate casele erau albe si totul era inconjurat intr-o lumina puternica ca a soarelui. Dar cel mai tare stralucea bunicu'(cum ii ziceam eu). Stateam la o oarecare distanta de el.( El statea pe scaunul din fata.) Si am vrut sa il intreb ceva dar pur si simplu nu am putut. Atunci bunicu' cu vocea lui blanda mi-a spus: "Sa nu iti mai fie frica de acum. Eu voi fi mereu langa tine si te voi apara. Te voi apara pe tine, pe mama (nepoata lui-mama mea), pe tata si pe bunica(strabunica mea-sotia lui). Voi avea grija de voi." Dar cand am vrut sa ma apropii sa-l imbratisez a disparut si totul s-a evaporat si eu m-am trezit in casa in care locuiesc inca de la nastere. Casa in care bunica si bunicu' au avut mereu grija de mine si impreuna cu parintii mei am fost fericiti.

Eram pe hol iar casa era strabatuta de mirus de cozonac si de prajituri, iar in bucatarie pe masa erau toate aceste bunatati. Dar... totul era alb. Atunci am auzit din nou vocea (stra)bunicului meu spunand: "Atunci cand iti va fi mai greu si vei fi inspaimantata sa vii in locul unde te-ai simtit in siguranta si iubita. Aici va fi mereu cineva care sa te mangaie."

Apoi totul s-a transformat in fum si era din nou in autocarul "alb". Atunci bunicu' mi-a zis ca ma va iubi mereu, iar apoi a disparut, nelasandu-ma sa spun nici un cuvant, dar totusi raspunzandu-mi la intrebarile pe care le gandeam. Si atunci m-am trezit in camera mea plangand.

Pana acum nu am mai povestit nimanui acest vis. Dar vazand toate aceste povesti despre persoane dragi pierdute m-am gandit sa o spun si eu pe a mea.

oare aceste mesaje nu sunt doar dorinte ale noastre? vrem sa-i mai vedem pe cei dragi, sa ne mai spuna ceva sau poate doar dorul de ei ne face sa ne gandin intens la ei si sa-i visam

cateodata chiar as vrea sa-mi spuna ca sunt bine, ca sunt impreuna toti ai mei, poate asa nu mi-ar mai fi frica de moarte

Eidolon a scris:

ce minunatie sa ai parte de asa ceva!!

ai incredere si va fi bine

Domnul cu tine si ai tai

O viziune fascinanta asupra vietii dupa moarte ( pentru cei interesati) o gasiti in cartea:

LUCIFER de Michael Cordy, Ed.RAO, 2008

Kahila a scris:

Nu spune, ca e chanelling

hm.... cam asa ceva :huggles:

ma-o a scris:

oare aceste mesaje nu sunt doar dorinte ale noastre? vrem sa-i mai vedem pe cei dragi, sa ne mai spuna ceva sau poate doar dorul de ei ne face sa ne gandin intens la ei si sa-i visam

cateodata chiar as vrea sa-mi spuna ca sunt bine, ca sunt impreuna toti ai mei, poate asa nu mi-ar mai fi frica de moarte

DAr aceste mesaje se pot daruii si cand suntem lucizi.De pilda,mediumii primesc astfel de mesaje pe baza intuitiva,sau chiar manuala(spiritul intra in el si astfel reuseste sa-0i scrie),mai sunt si prin clarauditie,imagini,etc.Depinde acum de fiecare pers. daca e sau nu medium si ce fel de calitati mediumice are.