cioanas a scris:Ai testat principiul acesta in viata ta? Ne poti da un exemplu?
Dumnezeu ne da situatii si circumnstante, oameni si prieteni cu care intram in contact (ne incearca, teste, oportunitati, lectii de viata daca vrei) pentru ca noi sa invatam.
Daca ne refugiem de viata devenim niste nevropati (nevroza repetarea unei actiuni, sisif) - nu facem decat sa repetam un program care ne va manca tot timpul - zilele vor fi la fel, situatiile vor fi la fel, aceeasi oameni. Nu vom invata nimic si nici nu vom avea timp de noi insine sa ne autocunoastem, sa meditam, sa ne rugam.
Rutina ucide spiritul.
Consider ca sunt doua cai de initiere in viata :
1. Calatoria initiatica din basme (metaforic) - respectiv viata, lectiile ei, situatiile, tipurile de oameni intalniti - reflexia lor in noi
2. Izolarea, sihastria, meditatia
Rutina e doar anticamera mortii spiritului. Rutina e frica de nou, frica de lectiile vietii date de catre Dumnezeu.
Rutina este creearea unei lumi egoiste proprii, inchise ermetic, in care noi suntem stapanii absoluti si nu primim decat pe cei care ne canta in struna !!! (vezi ce usor este sa manipulezi astfel de oameni)
