Broscuta_Fermecata a scris:Cred ca e si o chestiune care tine de putin talent de psiholog, de o oarece intelepciune, nu stiu exact sa denumesc ce cred. Indiferent de ceea ce vede o persoana inzestrata cu asemenea capacitati,
cred ca vede o varianta ce ar urma in continuarea liniei de pana atunci. Insa forma in care spune aceste lucruri e extrem de importanta. Daca zici cuiva ca moare peste 2 luni e putin cam socant si deja cred ca i-ai si stabilit traseul, pentru ca fara sa vrea mintea acelei persoane se programeaza in sensul asta.
Si...a propos, cam care e valoarea (in bani) a unei consultatii la un astrolog? Ma macina o curiozitate profunda 
Perfect adevarat - dar asta inc azul inc are el este un reflector curat al campurilor solicitantului - cum spune Lazarev.
Ca sa vezi cu claritate matrita viitoarelor evenimente (modelabile permanent in functie de evolutia constiintei tale) trebuie sa fii detasat de propriile tale campuri - adica sa fii un spirit pur. Altfel percepi temerile solicitantului prin lentila propriilor tale convingeri sau temeri iar informatia este extrem de alterata.
Tu ai dreptate, Broscuta. In orice moment iti poti modela destinul. Harta astrala iti indica drumul pe car emergi si cum mergi. Dar depinde de tine daca ajungi la capatul drumului sau nu, daca la finalul cursei ai un cucui sau o suta - e vb de acelasi drum, pe care il poti strabate in o suta de feluri.
Exemplu.
O harta poate indica pt un nativ experiente importante relationale, de multe ori tensionate din cauza temperamentuluis au vulcanic si a nevoiii permanente de atentie din partea celor cu car einteractioneaza - caz frecvent pt cei nascuti cu 1-2 ore inainte de rasarit, lucru ce le accentueaza personalitatea facandu-i sa si-o evidentieze prin toate mijloacele, ei fiind adesea pionieri, motoare in propria viata dar si inspiratori ai celor din jur prin vivacitatea si forta lor interioara.
Ei bine, o astfel de persoana poate ajunge sa se cunaosca destul de bine astfel incat sa inteleaga limita dintre a-i inspira si stimula pe cei din jur si a-i controla sau conduce. Evolutia de la control la inspiratie se face prin experienta autocunaosterii, prin alegerea corecta a profesiei, prin abordarea corecta a relatiilor. Altfel poate duce o viata de conflicte, mai mari sau mai mici. Nativul nu este condamnat la despartiri sau certuri desi un "vazator" ar putea probabil sa spuna - vai, esti inconjurat de oameni care te dusmanesc, ai multi opozanti, iar relatia cu partenerul de viata este sortita esecului. Si este cu totul altceva sa-i explici ca prin forta personalitatii sale si dorinta de a mana mereu lucruriel inainet facandu-se generatorul prim al evenimentelor risca sa forteze lucruile, sa le impuna celor din jur propria opinie sau atitudine iar asta poate naste o reactie contrara, de respingere. Caz inc are ideile sale poate isnpirate si bune nu ajung sa fie puse in practica pt ca abordeaza gresit si impulsiv colaborarea cu oamenii. Adica il ajuti sa inteleaga ca abordarea celor dinjur este modelabila pastrandu-si calitatile de lider sau de initiator. Astfel persoana nu se mai simte victima destinului (pe care s-ar putea simti si mai motivat sa-l provoace generandu-si situatii conflictuale) ci coopereaza creativ cu propriile sale calitati, exprimandu-le in relatii intr-un mod mai armonios, fiind mai empatoc, pastrandu-si nealterata forta interioara si capacitatea de a mobiliza pe cei din jur.
Ce vreau eu sa spun este ca o tensiune planetara in tema indica modul in care trebuie sa abordezi o proba in viata, felul in care tu te apropii de un moment care iti testeaza capacitatile. Este ca si cand te afli intr-o camera luminata si iti este usor sa folosesti obiectele din jur. Daca se stinge lumina trebuie sa te bazezi pe alte simturi decat cele cand aveai lumina - sensibilitate, intuitie, supraperceptie, pipait mai mult decat vaz, sa iti instalezi in suflet si constiinta pacea, sa elimini frica, sa ai o relatie cu lucrurile, evenimentele si oamenii bazata pe simturile subtile. Daca faci asta atunci ai depasit proba si lumina se reaprinde sau nici nu mai e important daca se reaprinde (dar frecvent asta se intampla, reintri intr-o zona plina de noi posibilitati a vietii tale, imbogatit cu experient apropiului tau SINE).
Este inutil sa-ti spuna cineva - vai, in viata ta se stinge lumina si te vei lovi de toate obiectele intalnite in cale, iti pierzi echilibrul si cazi. Inseamna sa fie un profet al apocalipsei, apocalipsa inventata de el - nicaieri nu scrie ca tu te vei lovi ci ca este momentul sa te descurci folosind alte abilitati. Singur sau ajutat de astrolog poti sa intelegi care sunt aceste abilitati. Atata tot.
Diferenta de abordare o face paradigma in care traieste individul - si aici nu vb de gandirea pozitiva. O filosofie de viata defensiva ne va focusa pe obiectele care ne stau inc ale si de care trebuei sa ne ferim. O abordare creativa (Christica) ne va orienta spre propriile abiolitati care se vor exprima ofensiv (nu agresiv ci creativ, activ nu reactiv) creaindule culoarul potrivit. Atunci intelegi ca viata e mai mutl decat ocolirea piedicilor. Este permanenta croire a propriului drum. Poti sa-ti privesti toata viata ca fiind un drum ce ocoleste bolovanii din cale - vei ajunge la capat cu convingerea ca ai invins viata -> victorie ce iti ofera o satisfactie a biruintei prin truda si cu putine bucurii => si cam risti sa pierzi ce este mai frumos din spectacol!
Sau poti sa-ti vezi viata ca pe un drum permanent drept-sinuos care isi croiecte propria cale exprimandu-si potentialul de originalitate si bucurie maxima. Adica viata ca celebrare cum spunea Osho. Si in acest caz ajungi la capatul cursei, cu bucuria parcursului (unde evitarea bolovanilor s-a facut de la sine, firesc, ca intr-un joc al vietii fara sa fie scopul tau principal) => a meritata din plin toata aventura si distractia! Diferenta principala este ca primul tipa de traire eset defensiv si tii minte meru victoriile depasirii bolovanilor, viata fiind o lupta. In al doilea caz tii minte bucuria fiecarei clipe petrecute pe drum, peisajul intalnit in cale, bolovanii ep langa ai trecut firesc pt ca drumul meadric trecea lin pe langa ei sau ii sarea, sau in tocea sau... nu conteaza, intr-o calatorie plina de farmec.
Personal as prefera un vazator care ma atentioneaza in privinta abilitatilor ce se cer descioperite si evidentiate la un moment dat si deloc unul care imi spune ca am o buturuga mare in cale vai de capul meu. Pt ca stiu ca cel din urma are o abordare defensiva iar lentila lui este una gri - pierd astfel splendoarea miilor de nuante pe care as putea sa le experimentez confruntandu-ma cu aceeasi proba a buturugii. In fond, de ce sa nu-mi fac viata un spectacol sincer, plin de lumina si bucurie... din care poate sa nu lipseasca plansul dar este unul tonic (ca orice experienta care ma reformateaza si intareste) ?
Nu ma deranjeaza sa fie aici, poate mai serveste la cineva, macar de invatatura. Retrograda zici??? Ma sperii si sa stii ca-s panicoasa din fire 
M-ai facut curioasa si acuma....am ramas cu achii in soare 