cum treci peste o despartzire..

Simplu_Ana a scris:

totusi, de ce ne hranim cu iluzii daca dragostea este doar o iluzie?

tu trebuie sa cauti raspuns la intrebarea asta, raspunsul meu poate nu coincide cu viziunea(iluzia) ta despre dragoste...

ironic a scris:

te-ai gandit vreo data ca dragostea este doar o iluzie si o poti gasi oriunde, daca intr-adevar doresti asta?

Ce bine ar fi daca ar fi si adevarat si ar depinde doar de noi. Am merge la magazin sau pa piata si am lua 2kg de dragoste sa ne ajunga toata viata... Dar oare ajung doar 2 kg? Dragostea nu depinde doar de propria persoana, ea emana de la ambele in functie de potriviri, de idei, de caracter, de aptitudini si aspiratii, de lucrurile in comun. Trebuie sa fii constient ca trebuie sa poti oferi mult mai mult decat ar fi sa primesti. Dragostea este un lucru neconditionat... dar nu vreau sa fac polemica pt acest titlu...

Referitor la despartire, aceasta este o rana. In functie de implicarea in relatie, rana poate fi mai adanca sau nu. Ca orice rana, doare, dar orice rana se si vindeca. Este o certitudine, dar pt asta e nevoie de timp. Despartirea fiind asemuita cu o rana poate sa nu lase rani, dar poate lasa si cicatrici dupa vindecare. Cel mai mult conteaza cat de pregatit esti pe plan psihic sa faci fata unei despartiri. Si eu am trecut prin asa ceva si nu e deloc usor. La inceput nu vrei sa accepti ideea, mai apoi nu poti faci acest lucru, in sfarsit trebuie sa te resemnezi si sa-ti continui drumul in viata. Au fost si cazuri mai usoare, asteptam sa vina acest cuvant (despartirea), stiam ca intr-o zi va veni, poate chiar speram sa vina, iar cand a venit mi-am dat seama ca nu sunt totusi pregatit sa aud asa ceva. Orice rana se vindeca... fiti tari...

Draga Hana, nu cred in basme. Am intalnit persoana iubita acum 20 de ani. Ne-am iubit la nebunie o buna perioada de timp. Apoi ne-am casatorit, avem un copil extraordinar. Pentru ca eu aveam o cariera, fiind in provincie, a vrut si el o cariera... in Bucuresti. Si asa, dupa un an si jumatate de "Bucuresti"- ne-am despartit. Il iubesc si acum, am acelasi simt de posesie, nevenindu-mi sa cred ceea ce mi se intampla. Prietenii nostri, copilul nostru, nimeni nu stie nimic- sunt putine persoane ce stiu ca a divortat , dintr-o problema de "Morala"- de constiinta, nu putea sa ma insele cu Ea- pana ce nu divorta. Din viata perfecta s-a ales praful. Cum trec peste asta? La inceput m-am opus. Sunt, de felul meu, o luptatoare. Apoi m-a santajat. Nu am trecut nici acum, la 5 luni de la divort peste asta. Nu vreau sa ma ridic apeland la copil- sunt o persoana care a fost ranita profund, dar inca il iubeste. Sunt genul care singereeaza pana moare dar nu renunta. E gresit, dar ce sa afc?

cum treci peste o despartire?

simplu.. iesi in club cu baietii

Draga Hana, eu il iubesc de 20 de ani. Am fost casatoriti timp de 15 ani. Avem un copil extraordinar. Acum 2 ani- a insistat si a reusit sa plece la Bucuresti- pt. cariera. Eu aveam una. Dupa 2 luni de Bucuresti, lucrurile s-au schimbat total- a cerut divotul. Era inimaginabil. Totul fusese bine, nici in visele cele mai urate nu credeam ca mie mi se va intampla asa ceva. Sunt draguta, desteapta, o femeie de succes cu un copil la fel de bun- de care ne-am ocupat emorm- mai ales eu. Din 2002 faceam concediile in Europa si nimic nu prevestea dezastru. Putinii prieteni ce stiu ca ne-am despartit au fost socati. Copilul si chiar parintii nu au aflat inca. Nu mai cred in basme. Nu pot inca sa trec peste asta. Sunt o luptatoare si Dumnezeu mi-a aratat ca soarta mi-o dicteaza El. Lupt in continuare. Dar totul lasa urme . Toti imi spun ca ma axez pe copil si sa-l las. Dar inca tin la el. De ce?- Nu stiu! Nu treci usor peste o despartire si ai nevoie de sfaturi si prieteni. Nu cred in basme- dar am crezut si, daca maine s-ar da pagina in carte, as crede iarasi. E greu , greu...

In momentul in care devine o dependenta despartirea este grea. Dependenta, poate fi un copil, o situatie, un concediu in Malta, etc. De obicei tindem ca intr-o relatie sa consideram persoana iubita un lucru, un obiect, ceva personal, nu o fiinta ce necesita libertate=dragoste=iubire. De aici dependenta... iluzia ce o consideram dragoste indubitabil duce la despartire... despartirea ducand la durere, durerea duce la obsesia de a nu renunta la asa zisa dragoste, astfel totul duce la un cerc vicios...

ironic a scris:

te-ai gandit vreo data ca dragostea este doar o iluzie si o poti gasi oriunde, daca intr-adevar doresti asta?

Dragostea nu e o iluzie, e singurul lucru real din lumea asta.... restul sunt iluzii....

Cu adevarat nu traiesti decat cand iubesti.... restul... sunt lemingsi... automatoni ce-si petrec zilele conform unui program bine stabilit: trezit-mancat-lucrat-mancat-culcat...

O poti gasi oriunde, e omniprezenta, dar nu-i poti simti cu adevarat prezenta decat atunci cand o lasi sa se manifeste in tine, prin tine, cand devii tu sursa vizibila de iubire.

Cum poti trece peste o despartire? Realizand ca chiar daca ai pierdut persoana care pana mai devreme era langa tine, nu ai pierdut si capacitatea de a iubi.

The Velve zice fain in "One Day":

One day maybe you will love again

Youve gotta tie yourself to the mast my friend

And the storm will end

Adica te legi de catarg, cauti ceva solid in viata ta si te agati, furtuna va trece... si soarele va rasari din nou.

Leu79 a scris:

cum treci peste o despartire?

simplu.. iesi in club cu baietii

Paote va era dor de o "Nuca in perete " !

Keep it this way man !

Cavaleru a scris:

Dragostea nu e o iluzie, e singurul lucru real din lumea asta.... restul sunt iluzii....

Cu adevarat nu traiesti decat cand iubesti....

Itradevar si poate aici e cea mai mare problema cand te desparti si suferinta se instaleaza.

Cel ce iubeste cu adevarat nu treieste o iluzie pentru ca pur si simplu traieste pentru persoana iubita si nu pentru sine insusi.

Cavaleru a scris:

O poti gasi oriunde, e omniprezenta, dar nu-i poti simti cu adevarat prezenta decat atunci cand o lasi sa se manifeste in tine, prin tine, cand devii tu sursa vizibila de iubire.

Cum poti trece peste o despartire? Realizand ca chiar daca ai pierdut persoana care pana mai devreme era langa tine, nu ai pierdut si capacitatea de a iubi.

Pai cam aici vroiam sa ajung...adica asta era ideea, doar cand vei ajunge sa te iubesti pe tine (nu sensul narcisist), sa imprastii iubire, atunci intr-adevar poti spune ca iubesti, despartirea nemaiputand sa te atinga. Restul sunt iluzii, dependente,etc...

Cavaleru a scris:

Dragostea nu e o iluzie, e singurul lucru real din lumea asta.... restul sunt iluzii....

Cu adevarat nu traiesti decat cand iubesti.... restul... sunt lemingsi... automatoni ce-si petrec zilele conform unui program bine stabilit: trezit-mancat-lucrat-mancat-culcat...

dragostea e o iluzie....o iluzie ce te face sa te simti viu ....si oricat de dur ar parea ....daca iti doresti o poti gasi la orice colt de strada .....nu te gandi chiar la coltul strazii ...metaforic vorbind ....