depresia este o boala grea
Editat Lun 26 feb 2007 00:26
Început de IloveShopping, Dum 25 feb 2007 · 66 răspunsuri · 26.176 vizualizări
depresia este o boala grea
Editat Lun 26 feb 2007 00:26
elandi a scris:Daca ai citit pe net despre depresie, ai vazut probabil ca este de multe feluri, niveluri de gravitate si diferite cauze.Prietenul tau are probabil o forma serioasa. Semnul, cum spuneam, ar fi ca este accentuata dimineata. Daca medicamentele il ajuta, trebuie sa le ia.
Tu ai putea sa-l sustii si sa-l incurajezi sa inceapa, in paralel cu medicatia, o psihoterapie. Si aici intrebare: ce fel de psihoterapie ar fi potrivita pentru el? Probabil ca tot tu o sa te informezi si o sa discuti cu el ca se vezi ce sa faca...
Pai medicamentele le lua chiar si cand ii interziceam. Imi explica ca nu este o persoana puternica. Sa am rabdare.
Nu vrea sa mearga la psihoterapeut. Spune ca nu il ajuta. Poate in timp o sa faca asta dar numai in cazul in care si el o sa vrea.
"Nu sunt o persoana puternica" este specific pentru un depresiv.
Daca prietenul tau nu este pregatit sa inceapa o psihoterapie, mergi tu. Serios. Sigur vei avea de castigat.
Soarele meu, cand citesc ce scrii tu realizez cumva prin ce a trecut prietenul meu stand langa mine cat timp am fost .....tulburata, sa zicem. Pot sa iti spun un lucru, din perspectiva unui om care a fost inclusiv in depresie: daca il cocolosesti si ii faci mereu pe plac, nu se va face bine, va continua mereu sa te santajeze. Stiu ca nu suna frumos si mi-a trebuit mult timp sa accept faptul ca efectiv ii santajez pe cei din jur cu boala mea, dar asta e adevarul. Pe de alta parte, e un strigat de ajutor. Insa nu te lasa coplesita si, cel mai important lucru, cred eu, e sa il tratezi ca pe o persoana normala. Discuta cu el despre asta, dar nu prea mult, pentru ca nu face decat sa isi adanceasca convingerea ca e ceva in neregula cu el.
Ca rezolvare, nu pot decat sa recomand ceea ce au spus si altii: terapia. Eu una nu sunt adepta medicamentelor, insa cred ca terapia e singura care il poate ajuta. Problema este de fapt cum faci sa il convingi. Si cred ca Elandi a zis o chestie foarte interesanta: sa mergi tu prima. Cu siguranta vei descoperi lucruri foarte interesante despre tine si despre voi.
Dragutz-o nu eti singura care are asemenea probleme dar te intreb daca esti suficient de puternica tu ca sa il potzi ajuta pe el? Eu sunt impreun cu un baiat care sufera de depresi f puternice si care in urma cu 8 luni a incercat sa se sinucida, l-au salvat sora si fratele lui.,pana atunci nu am stiut cat e de grava situatia lui.. Dar sunt eu destul de puternica si pt el,nu am aplelat la psiholog sau psihiatru ci la un preot cu care l-am pus eu sa vorbeasca.. Am vb eu cu alte persoane in aceeasi situatie si l-am pus sa imi spuna ce il doare cu adevarat,i-am explicat ca eu sunt cea care o sa ii devina sotzie si ca de acum durere sau placere trebuie sa o impartzim la doi, mi-a spus ca ma iubeste si ca sunt singura cu care poate vorbi cred ca si tu ai auzit cuvintele astea..folosestete de asta..raspundei inapoi spunei daca nu poate sa se faca bine pt el sa o faca pt tine..si nu astepta sa se vindece intr-o zi..al meu inca mai plange din cand in cand dar acum macar a inceput sa isi faca planuri de viitor.. Itzi doresc multa bafta si rabdare, si nu uita ca trebuie sa fi tare pt amindoi..
depresivi suntem cu toti intr-o mai mare sau mai mica masura...constienti ori nu de acest fapt.singurul care te poate scapa de depresie esti chiar tu, nimeni altcineva. in momentul in care te regasesti si constientizezi de unde pleaca aceasta depresie, esti pe jumatate vindecat. niciodata sa nu-ti inabusi trairile, de tristete sau bucurie, sau sa le ascunzi in subconstient, pentru ca pot erupe oricand.in clipa in care nu te identifici si esti martorul acestor stari, vei fi complet vindecat...
Editat Lun 5 mar 2007 13:50
hana a scris:Dragutz-o nu eti singura care are asemenea probleme dar te intreb daca esti suficient de puternica tu ca sa il potzi ajuta pe el? Eu sunt impreun cu un baiat care sufera de depresi f puternice si care in urma cu 8 luni a incercat sa se sinucida, l-au salvat sora si fratele lui.,pana atunci nu am stiut cat e de grava situatia lui.. Dar sunt eu destul de puternica si pt el,nu am aplelat la psiholog sau psihiatru ci la un preot cu care l-am pus eu sa vorbeasca.. Am vb eu cu alte persoane in aceeasi situatie si l-am pus sa imi spuna ce il doare cu adevarat,i-am explicat ca eu sunt cea care o sa ii devina sotzie si ca de acum durere sau placere trebuie sa o impartzim la doi, mi-a spus ca ma iubeste si ca sunt singura cu care poate vorbi cred ca si tu ai auzit cuvintele astea..folosestete de asta..raspundei inapoi spunei daca nu poate sa se faca bine pt el sa o faca pt tine..si nu astepta sa se vindece intr-o zi..al meu inca mai plange din cand in cand dar acum macar a inceput sa isi faca planuri de viitor.. Itzi doresc multa bafta si rabdare, si nu uita ca trebuie sa fi tare pt amindoi..
Uite cum e sa-ti dai foc la valiza, crezandu-te eroina.
ironic a scris:depresivi suntem cu toti intr-o mai mare sau mai mica masura...constienti ori nu de acest fapt.singurul care te poate scapa de depresie esti chiar tu, nimeni altcineva. in momentul in care te regasesti si constientizezi de unde pleaca aceasta depresie, esti pe jumatate vindecat. niciodata sa nu-ti inabusi trairile, de tristete sau bucurie, sau sa le ascunzi in subconstient, pentru ca pot erupe oricand.in clipa in care nu te identifici si esti martorul acestor stari, vei fi complet vindecat...
Cand o sa reusesti sa fi si tu auto-ironic?
Uite cum e sa-ti dai foc la valiza, crezandu-te eroina.
Elandi fara suparare, dar nu ar trebui sa fi mai destept sau desteapta decat altzi,poate daca ai fi in aceeasi situatzie nu ai mai raspunde la fel. Nu ma simt eroina dar te intreb daca stii ce inseamna a ajuta pe cei de langa tine?..
hana a scris:Nu ma simt eroina dar te intreb daca stii ce inseamna a ajuta pe cei de langa tine?..
Tocmai incerc sa te ajut, chiar daca nu sunt duios cu tine 
SoareleMeu a scris:Prietenul meu sufera de depresie. Eu nu o vad ca pe o boala, ci mai degraba ca pe o suferinta. Ce poate sa il faca sa se simta mai bine? Pastilele ( antidepresive) sunt unica solutie ? De psiholog nici nu vrea sa auda. A spus ca a fost si nu l-a ajutat.Avem 1 an si deja ma simt si eu destul de deprimata. Din persoana sociabila si vesele care am fost, am devenit una cu el
Nu am prieteni si majoritatea timpului liber il petrec cu el. Avem planurile de viitor, pe care nu le vad sa se concretizeze in ritmul asta. Deci, ce se poate face?
Din cate stiu eu despre depresie (si in cazul prietenului tau pare sa fie vorba despre depresie majora) e pur si simplu o lipsa in organism a unor compusi chimici. Compusi care sunt supliniti prin medicamente. Singura problema cu medicamentele (care ajuta clar!) este ca unele mai au si efecte secundare (luarea in greutate etc.). Insa efectele secundare sunt nesemnificative. In ultimii ani au "iesit' pe piata noi medicamente pentru depresie si alte boli psihice foarte bune, excelente si cu rezultate spectaculoase. Medicamentele nu se prescriu asa...de florile marului. Ajuta efectiv. Si se renunta la ele in timp, micsorandu-se doza lor in luni, chiar ani consecutiv ca organismul sa nu treaca printr-un soc.
Depresia majora duce la sinucidere si in foarte multe cazuri nu are efectiv nici un fel de explicatie. Cu cat subiectul e mai tanar cu atat e mai greu de tratat. Cu cat primele manifestari ale depresiei apar dupa 30-35 de ani, omul se poate trata si face bine mai rapid. Cel mai greu e pentru adolescenti fiindca nu au inca taria si personalitatea nu e inca formata ca sa lupte cu boala. Fiindca e nevoie si de un fel de autosugestie pentru a te face bine (ca un fel de lupta cu partea negativa a gandurilor in care partea pozitiva sa invinga...asa ceva).
Sunt mai multe genuri de tratamente combinate. Unul e cel medicamentos si ...fireste e prescris de un psihiatru. Cine incepe sa se trateze trebuie sa vada un psihiatru de la luna la luna ca sa i se urmareasca tratamentul si evolutia sau regresul bolii. Cu timpul ajunge sa se duca la tratament la doua luni, apoi la trei etc.
Pe langa tratamentul medicamentos, ajuta foarte mult sportul. Da, sportul. Atunci cand faci miscare, dupa sport, organismul degaja anumite substante asa numite "hormoni ai fericirii" care ajuta creierul si-i dau senzatia de fericire si implinire. Cine nu poate sa faca sport sa faca plimbari lungi prin parc. Nu vorbesc prostii, psihiatria e un hobby al meu si am citit despre asta (dar nu sunt de profesie psihiatru deci imi dau doar cu parerea aici). Am psihiatrii printre amici.
Depresivii sunt oameni absolut normali, care pot sa functioneze in societate relativ normal. Singura problema este ca sunt foarte tristi atunci cand intra in perioade de depresie (diminetile in mod special). Nu pentru toti exista cauze clare si nu multi pot sa explice efectiv DE CE sunt in fond depresivi sau tristi. Multi au vieti fericite aparent, familii, servicii bune etc. Le e greu sa explice asta. O alta caracteristica a depresivilor este dorinta de a nu fi singuri, dorinta de dragoste din partea partenerului de viata. Imi imaginez ca e foarte dificil sa traiesti langa un depresiv insa e vital sprijinul partenerului pentru tratarea bolii.
Si alimentatia poate sa ajute intr-o mica masura insa dar ajuta. Se recomanda multe fructe si legume proaspete, nu se recomanda excitantele (cafea, alcool, ciocolata etc.). In multe cazuri depresivii isi pierd interesul pentru viata sexuala. Dar exista si cazuri in care din contra, si-o intensifica. Asta este insa rezultatul medicamentelor de regula (compusii chimici noi care intra in organism).
Depresivii care refuza sa se duca la psihiatru si sa se trateze intr-o mod absolut firesc ca sa se faca bine (fiindca boala se trateaza, nu mori cu ea!) sunt iresponsabili. Exista in Romania si grupuri de genul Alcooli Anonimi, doar ca se cheama altfel si in ele se aduna si discuta oameni care sufera de depresie acuta sau rude ale lor. Exista! Numai sa vrei sa te tratezi! Si mai e o chestie...care poate sa sune oarecum anormal la prima citire...multi depresivi se obisnuiesc atat de tare cu viata lor, cu depresiile ca nu mai pot/nu mai vor sa iasa din ele. E un fel de "love-hate relation". Uneori toti oamenii au tendinta sa-si planga de mila si parca le place asta. Ei bine...e o tendinta anormala si duce spre adancirea starii depresive si nu spre iesirea din ea. Din cauza asta supravegherea de catre un psihiatru e vitala. Si e acoperita de asigurarea medicala, din cate stiu eu, inclusiv medicamentele (care altfel sunt exorbitante!!!).
Succes si rabdare. Supraomeneasca!