Nu agreez kitsch-urile, preluate si adaptate cu atata seninatate de multi, foarte multi care au impresia ca sunt "maestri" in a cuceri inimi si se cred irezistibili daca stalcesc doua versuri cu tematica si isi dau ochii peste cap.
Romantismul nu se reduce numai la declaratii si gesturi de afectiune, dar acestea reprezinta cireasa de pe tort, fara de care celelalte anexe ale momentul "poetic" nu valoreaza mare lucru. Faptul ca sunt paralel cu un anumit gen de "romantism", nu inseamna ca il si detest. Ca orice fiinta umana, uneori imi place sa-mi fie excitata o anumita coarda sensibila a sufletului meu.
Urasc chestiile de genul..."Ma mai iubesti?"..."Spune-mi cat de mult ma iubesti"..."Ti-as da luna de pe cer"..."Pisoias..."..."Iepuras"..."Ma uit in ochii tai si vad marea tremurand"..."Iti bate inimioara ca a unei caprioare speriate"..."Te voi iubi o vesnicie"..."Nu pot trai fara tine"...etc.
Am alta viziune asupra acestor "declaratii"...Iata cateva exemple...
"Esti obosita...intinde-te...iti pregatesc un ceai".
"Azi vreau sa te rasfat...ma ocup eu de tot"
"Te vad trista...ai probleme...povesteste-mi..."
"Iti multumesc ca ma accepti asa cum sunt..."
"Vreau sa te ajut...spune-mi ce sa fac"
"Vom rezolva impreuna aceasta problema"
"Ce program ne facem pentru weekend?"
"Multumesc"