ma deranjeaza cel mai mult atitudinea asta de atotstiutor(i)...fiecare decide ce si cum face in viata si nu ar trebui ca altii sa-si permita sa ii judece.
Responsabilitatea de a avea un copil
Început de vesperala, Sâm 17 feb 2007 · 367 răspunsuri · 43.485 vizualizări
Esti pregatita sa devii mamica?
Se vorbeste foarte mult despre importanta pregatirii mamei pe parcursul sarcinii pentru momentul cand va aduce pe lume bebelusul. Cu toate acestea, pregatirea ta in vederea venirii pe lume a unui copil este bine sa fie mai timpurie.
Este important sa te gandesti din timp la felul in care venirea pe lume a nou-nascutului va afecta viata familiei tale.
Pregatirea financiara este un factor foarte important in primirea adecvata a noului membru al familiei. Gandeste-te daca si pentru cat timp vei renunta la serviciu. In ce fel va afecta aceasta intrerupere bugetul familiei? Fa o evaluare aproximativa a nevoilor si cheltuielilor necesare ingrijirii copilului. Ia in calcul si costurile de babysitting sau cresa daca esti nevoita sa te intorci curand dupa nasterea copilului la serviciu.
Organizarea spatiului este o alta problema de care trebuie sa tii seama inainte de a planui aducerea pe lume a unui copil. Copilul are nevoie, ca si tine, de spatiu personal si asta de foarte devreme. Sa te gandesti si la locul sau de joaca, de acesta depinde dezvoltarea inteligentei si gandirii copilului tau.
O alta problema la care trebuie sa reflectezi este timpul. Ai nevoie sa petreci timp cu el pentru a te juca, a comunica, a desfasura mici activitati. Timpul afectat problemelor gospodaresti poate creste simtitor. Esti gata sa te joci? Activitatea de baza a copilului de la nastere pana la sase ani este jocul. Disponibilitatea ta este foarte importanta, pentru ca in timpul jocului copilul tau invata, creste si se dezvolta. Bucuria ta de a te juca ii va dezvolta bucuria de a invata, de a face lucruri, de a construi, de a comunica.
O problema fundamentala pe care trebuie sa o iei in consideratie este atmosfera din cuplu sau din familie. Daca ai o relatie stabila si armonioasa cu partenerul tau esti cu adevarat pregatita. Daca lucrurile nu stau chiar asa, atunci nu te lasa convinsa de cei care spun ca aparitia unui copil rezolva problemele de cuplu. Este exact invers, aparitia unui copil le accentueaza. Cresterea responsabilitatilor, reducerea bugetului, micsorarea timpului liber , toate acestea pot agrava divergente deja existente.
Decizia de a avea un copil este bine sa fie luata in cuplu. Cazul ideal este ca ambii parteneri sa-l doreasca. Dar la aceasta decizie trebuie sa reflectezi si din perspectiva ta personala, nu numai a cuplului. Copilul este o responsabilitate de cuplu, dar accentul responsabilitatii cade asupra ta si este bine sa fii constienta de asta.
Nu te lasa influentata de parinti sau de socrii. Decizia este a ta si a partenerului tau. Chiar daca familia ta sau a partenerului iti promit sprijin pe toate planurile, toate problemele si toate responsabilitatile iti revin tie si partenerului tau.
Beatrice M., 31 ani, sociolog si proaspata mamica a unui baietel de sase luni:
"Atat eu, cat si sotul meu, ne-am dorit copii dintotdeauna. Suntem casatoriti de zece ani, dar am amanat momentul pentru ca simteam ca minunea care se va naste va merita toate eforturile si doream sa-i oferim tot ce se poate. Am facut, mai intai, ca viata mea profesionala sa fie stabila, iar acum sunt pregatita sa acord timp si atentie copilului meu."
Angela I., 32 ani, psiholog, mamica unei fetite de un an:
"Suntem casatoriti de zece ani, dar dorinta de a avea un copil a aparut cu patru-cinci ani in urma. Vorbind cu sotul meu, am ajuns la concluzia ca amandoi ne doream mai intai un adevarat cuib pentru puiul nostru. Vroiam sa avem stabilitate materiala, implicit profesionala, si de asemenea siguranta emotionala.
Am simtit ca sunt pregatita sa am un copil cand am stiut ca relatia dintre mine si sotul meu functioneaza, ca putem oferi micutului un mediu armonios. Pentru mine, varsta de 30 ani a fost un moment decisiv, cel in care am facut bilantul si am vazut ce imi doresc cu adevarat si dorinta mea era o familie. In doi ani am reusit sa implinim toate acestea."
Miruna N., 28 ani, jurist, viitoare mamica:
"Suntem casatoriti de un an si ne dorim amandoi copii. Ne propusesem sa ne mutam din garsoniera in care locuim cu chirie inainte de a avea copii, dar "minunea" s-a intamplat si am ramas insarcinata. Chiar daca nu a fost cum am planuit, eu ma simt motivata sa fac aceste pregatiri cat mai repede pentru a primi copilul in casa mea."
(Psiholog Gratiela Sion)
Ce de mame 'batrane' 
Daca si pe doamna psiholog o contraziceti...imi dau demisia! 
allegra a scris:...Daca si pe doamna psiholog o contraziceti...imi dau demisia!
Calculand asa de mult orice amanunt,femeile nu ar mai face copii deloc.Chiar nu e cazul Allegra sa dai peste nas mamelor care nu au fost de acord cu tine...pana la urma toate au dreptul la o parere,pe care si-au expus-o...Tu oricum faci cum crezi,nu-i asa?
Stii ce ma gandesc?Ca sa faci un copil ar trebui sa inveti lectia tolerantei...nu in sensul de a face ce spun ele,ci in sensul de a accepta si alte pareri ...pur si simplu.
Presupun ca toata minunea de cearta a pornit de la parerea d-nei Olga...sa nu uitam ca e trecuta prin viata,si mai mult ca sigur stie ce spune.Vom vedea cand vom ajunge la varsta dumneaei.
Eu nu sunt de acord cu dormitul mamei in acelasi pat cu copilul, copilul trebuie sa invete ca doarma singur, parintii dorm impreuna. Nici cand erau mici, si trebuiau alaptati eu nu i-am tinut in pat cu mine sa fie mai aproape, ma trezesc noaptea si ma duc sa il alaptez daca ii e foame, ca nu ma dor picioarele sa ma duc pana la patutul lor.
Si da Kriemhield, un copil pe care il tii toata ziua in brate se invata prost, orice ai zice tu si orice mare specialist. Isi va pierde independenta, in loc sa-si vada de ale lui, de joaca si jucariile si prietenii lui va sta toata ziua atarnat de gatul mamei, va crede ca parintele este mijlocul lui de transport.
iar incepem! hai sa stam stramb si sa judecam drept!
faptul ca iti faci niste calcule si evaluezi situatia bine inainte de a lua decizia de a face un copil NU inseamna ca nu o sa-l mai vrei!!! cum poti gandi asa?? daca il vrei cu adevarat, il faci si cu asta-basta! asa vorbiti de parca voi nu v-ati gandit la nimic inainte de a-l face, de parca ati fi reactionat iresponsabil! s-a intamplat! l-am facut si gata...ne descurcam noi cumva!
citez o doamna care a facut 3 copiii si care in toata viata lor au avut o singura jucarie si au mancat mai multa bataie in copilarie decat toti copii din blocul meu la un loc (!!!) si careia i-am spus ca, facand un copil, voi pierde cateva milioane fata de cat castig acum si va fi mai greu: 'nu-i nimic! fa copii, ca doar cresc si ei ...printre picaturi' !!! :P mentalitate de...nici nu mai zic!!!
cand o sa iau decizia de a face un copil, vreau sa stiu ca ii pot oferi ...nu chiar totul, dar o viata buna, un trai decent, fara griji, fara frustrari, vreau sa ma pot ocupa de el cum trebuie...nu sa-l cresc 'printre picaturi'
Enki a scris:...Si da Kriemhield, un copil pe care il tii toata ziua in brate se invata prost, orice ai zice tu si orice mare specialist. Isi va pierde independenta, in loc sa-si vada de ale lui, de joaca si jucariile si prietenii lui va sta toata ziua atarnat de gatul mamei, va crede ca parintele este mijlocul lui de transport.
Asa este...eu am trei copii si primii doi nu au vrut in brate mereu,pentru ca s-au obisnuit sa se deplaseze singuri...cel mai mic,insa sta mai mereu agatat de mine si nu-i prieste la altcineva in brate decat numai la mine.Deci,e obicei prost,clar.Cand nu sunt in raza lui vizuala si nu-mi aude vocea e foarte independent (suporta superlativ!!)...cum apar in decor se porneste sirena care nu tace pana nu-l iau in brate.Ca sa nu mai spun ca il apuca cerutul in brate si cand suntem la plimbare...si sa vedeti ce fain e cu copilul intr-o mana si cu cealalta impingand carutul.
Da exact. Dar e suficient sa te uiti la comporamentul lor ca sa iti dai seama ca nu e ok sa-i tii toata ziua de gatul tau: unul care sta toata ziulica numai in brate e mofturos, face nazuri, mereu nemultumit, chiar daca e in brate. Pe de alta parte, daca il iei mai rar, se citeste pe fata lui o bucurie imensa, si apreciaza cu toata inima acel moment.
Editat Joi 19 iul 2007 10:41
ce mame sunteti voi care nu va tineti copilul in brate?daca nu il tii acum cand este mic,atunci cand il tii?cand este mare?sunt mamica unei fetite de un an si patru luni.recunosc ca nu am vrut sa o fac,mi-a fost frica,dar acum ma simt cea mai implinita femeie din lumea asta.nimic nu te face mai fericit,este un sentiment pe care nu-l poti descrie,este ceva minunat,divin.dorm cu fetita mea de cand am adus-o de la spital,am alaptat-o pana acum trei saptamani,ii fac toate voile si nu este un copil rau.cum adica se invata copilul in brate sau in pat cu mama?fals.copilul doarme unde este asezat.astea erau de pe vremea bunicii,nu sunt de acord cu ele,niste prostii.
pt un copil nu ai niciodata bani suficienti,cel putin asa cred eu.mie imi trebuie orice pt ea.tot ce vad frumos ii cumpar,fac orice vrea ea.nu stiu daca ma intelegeti,dar ca sa nu o vad ca plange ii fac toate voile.o sa spuneti ca o sa ajunga o rasfatata si prost educata,dar cat este ea de mica intelege cand ii spun nu mami,nu avem voie.ii multumesc lui Dumnezeu pt ca mi-a dat un copil sanatos,cuminte si frumos.nu ma intereseaza ca am slabit,ca am sanii urati si lasati,e ultimul lucru la care ma gandesc.am suferit mult ca am intarcat-o,dar nu am avut de ales.in momentul cand o puneam la san,eram cea mai fericita.numai care si-au alaptat copii ma inteleg.acum ea sta pe olita si se stramba la mine!si cum sa nu-i fac toate voile cand o vad ce dulce este.nu pot fi rece cu ea,nu pot sa nu o iau in brate cand vrea ea,orice as face pt ea.eu zic ca indiferent de situatia materiala pe care o avem,tot trebuie sa facem un copil.banii nu se ajung niciodata.
p
rhyana a scris:ce mame sunteti voi care nu va tineti copilul in brate?daca nu il tii acum cand este mic,atunci cand il tii?cand este mare?sunt mamica unei fetite de un an si patru luni.recunosc ca nu am vrut sa o fac,mi-a fost frica,dar acum ma simt cea mai implinita femeie din lumea asta.nimic nu te face mai fericit,este un sentiment pe care nu-l poti descrie,este ceva minunat,divin.dorm cu fetita mea de cand am adus-o de la spital,am alaptat-o pana acum trei saptamani,ii fac toate voile si nu este un copil rau.cum adica se invata copilul in brate sau in pat cu mama?fals.copilul doarme unde este asezat.astea erau de pe vremea bunicii,nu sunt de acord cu ele,niste prostii.
pai sa le luam pe rand: trecand peste tonul cu care insinuezi ca nu am fi mame bune daca nu ne tinem copiii in brate toata ziua, si fiind de acord cu ce spui tu despre sentimentul de a fi mama, iti spun ca da, se invata prost pentru ca copilul trebuie sa aiba universul lui, camera lui, jucariile lui. Trebuie sa aiba un ritual seara inainte de culcare: mancat, spalat pe dinti, o poveste, jucarica preferata si la somn. Singur. As putea sa te intreb si eu cum ai facut tu: pana cand o sa tii copilul in pat cu tine sa doarma? Pana la facultate? Am prieteni ai caror copii nu dorm decat cu unul din parinti in pat, si nu mai stiu ce sa faca sa ii dezvete. Copilul nu doarme unde il pui tu, ca nu e obiect neinsufletit, copilul are preferinte pentru un loc anume de dormit, pentru o jucarica anume cu care sa doarma, sau o persoana. Arata-mi tu mie un specialist in cresterea copilului care sa sustina ideea ca un copil trebuie sa doarma cu mama in pat, sau sa stea in brate toata ziua! 
Asa ca alea sunt babismele.
Editat Joi 19 iul 2007 15:23
rhyana, sa te bucuri de fetita ta si sa fie sanatoasa, cuminte si desteapta
ce sa-ti zic? baiatul meu si la 8 ani nu doarme singur, oricat de mult as vrea. bunicii i-au facut toate poftele. a ajuns sa-i vada mai rar ca inainte, caci s-a invatat ca de fiecare data sa-i cumpere bunicu ce jucarie vrea. nu ca n-ar avea! eu, cand il refuz ... imi spune ca sunt rea :)
fiecare mama isi iubeste copilul. chiar daca nu-l tine tot timpul in brate, chiar daca nu-l culca alaturi de ea, chiar daca nu-i cumpara intotdeauna ce vrea. fiecare isi educa asa cum doreste copilul (w00t)