Noi credem ca pacatul este abaterea sau neconformarea la legea morala a lui Dumnezeu (Ioan 3:4) in actiune, in dispozitie, sau in gindire (Ps.51:4; Evrei 9:7). Originea pacatului este odata cu caderea lui Satan (Isaia 14:12-15), apoi a intrat in rasa uman prin Adam (Rom. 5:12) si este astazi universal (Rom. 3:10-12). Pacatul include necuratie si in acelasi timp vinovatie (Efes. 4:22). Pacatul este in esenta egoism, deoarece cauta sa inalte voia creaturii deasupra Creatorului (Rom. 1:21; Gen. 3:5-6).
Adam, reprezentantul rasei umane, a atras intreaga omenire in depravare totala si condamnare in fata lui Dumnezeu (Rom. 5:12; Gen. 3:17; Efes. 4:17-19). Pacatul este imputat tuturor oamenilor, deoarece Adam a fost reprezentantul rasei umane. Consecinta pacatului este moartea (Rom. 6:23) fizica -- separarea sufletului de trup ( Iacov 2:26); spirituala -- separarea duhului de Dumnezeu (Efes. 2:1); si moartea a doua -- consumarea finala a mortii spirituale a tuturor celor nenascuti din nou (Apoc. 20:14-15).
Cel credincios a fost eliberat de pedeapsa si puterea pacatului (Rom. 6:2; 8:1), dar nu este liber de prezenta pacatului (Rom. 7:14-25) deoarece natura pacatului nu a fost eradicata (1 Ioan 1::tease:. Cu toate acestea, cel credincios poate trai o viata placuta lui Dumnezeu ascultind de Cuvintul Sfint (Rom. 6:1-14).
Pacatul are presa destul de negativa in acest final de veac, multora nemaiplacindu-le numele acesta hidos "pacat." Societatea incurajeaza pacatul, dar nu tolereaza vinovatia ce-o produce acesta.
(De Beniamin Cocar)