nefericitul a scris:Nu inteleeeeg!Ce face Sufletul omului dupa contopire in DUMNEZEU?Mai exista ca entitate sau nu?Daca nu Sufletul determina sexul atunci explica-mi ce erau Adam si Eva in Rai erau trupuri sau Suflete?Tu esti de-acord cu ceea ce se relateaza in Facerea asa cum este in Biblia Ortodoxa?Ce scriptura privind existenta Universului si deci si privind existenta omenirii pe Pamant o consideri tu a fi Adevarata?Imi place femeia cand este femeie si nu isi modifica trupul si nu adauga nimic frumusetii facute de DUMNEZEU!Este adevarat ca sunt si femeii care arata a barbati sau au apucaturi agresive (de dominare) si acestea nu-mi plac si cred ca sunt asa din cauza unor greseli ale stramosilor si toate sunt cu voia lui DUMNEZEU....din fericire sunt putine cazuri de femei anormale si cred ca 90% dintre femei sunt heterosexuale.Iubesc femeia cand este femeie cu trup de femeie si Suflet de femeie!Cum crezi ca aparut omenirea pe Pamant?Daca tu vorbesti despre legile karmei inseamna ca esti atrasa de acest crez (yoga) si in consecinta o practici intr-o anumita masura.Stiu de la yoghini ca de fapt yoga presupune in final contopirea cu DUMNEZEU si atunci intreb:"Ce se intampla cu Sufletul dupa contopirea cu DUMNEZEU?".Animalele au suflete?Daca animalele au suflete dupa moarte unde se duc sufletele animalelor?Detaliaza te rog caci eu cred ca tu ai stiinta despre aceste lucruri si eu vreau sa cunosc stiinta ta!Te rog sa fii sincera...altfel ai sa ai probleme cu karma! 8)
Hai sa o iau de la capat,un capat al meu
de pe la inceputul existentei mele in aceasta viata.In momentul in care am devenit constienta de mine(vreo cativa anisori,inca nu mergeam la scoala)am auzit pentru prima data de Dumnezeu.Ca ,daca faci fapte bune ajungi in rai ,iar daca faci fapte rele ajungi in iad.Buuuun,eram de acord cu aceste principii.Dar nu peste mult timp am auzit si ca ''ce ti-i scris in frunte ti-i pus''.Nu prea intelegeam eu ce si cum...pe de o parte aveai alternativa alegerii ,iar pe de cealalta parte nu o mai aveai.
M-am nascut intr-o familie in care nu se discuta despre Dumnezeu,era in timpul comunismului infloritor:crazy:,parintii mei lucrau de dimineata pana seara.Mama mea abia avea timp cand venea de la servici sa faca de mancare,curatenie,spalat si pica obosita asa ca nu indrazneam sa o bombardez cu micile mele nelamuriri.Tata a fost si este mai rece,mai aspru si este ateu.
In aceste conditii nu aveam decat sa intreb de bunici despre lucrurile care ma framantau.Iar la intrebaririle mele deocheate,in loc de raspuns primeam o carte in care erau ceva rugaciuni(cred eu,nu stiam sa citersc inca
) si o multime de imagini care mai de care mai infricosatoare cu scene din iad.Acele imagini imi terorizau fiecare zi,eram intr-o incordare permanenta ca nu cumva sa fac ceva rau si sa nu ajung sa fiu partasa la acele chinuri.
Seara de seara,cand mergeam la culcare ma gandeam la imaginile din cartile de la bunici si incercam sa inteleg daca Dumnezeu are vreo logica in ceea ce face.Daca totul era predestinat atunci ,eu ca fiinta,nu am nicio posibilitate de a schimba ceea ce hotarase doamne doamne pentru mine inca inainte de a ma naste.Si ,pana adormeam,ma certam cu Dumnezeu,il uram pentru nedreptatea de care da dovada si hotarasem sa nu-L recunosc ca fiind Dumnezeul meu.
Apoi aflasem ca daca te rogi lui ,exista posibilitatea sa mai schimbi cate ceva.Dar cum sa ma rog,nu stiam nimic,niciun fel de rugaciune,stiam doar ca exista o rugaciune numita Tatal nostru.
Facand aceasta extraordinara descoperire,repetam seara de seara cuvintele -tatal nostru- ca un papagal ,atat.
Dupa cateva seri de repetari ca o placa zgariata
au inceput sa-mi vina in minte ,unul dupa altul,celelalte versuri si asa aveam o varianta a acestei rugaciuni,varianta proprie ;) .Dar,surpriza a fost ca dupa cativa ani am descoperit ca varianta mea corespundea cu cea oficiala.
La acea varsta nu-mi puteam explica ce s-a intamplat de fapt,mult mai tarziu aveam sa descopar. :)
Ceea ce ma impresionau noapte de noapte erau visele mele,vise ce le vad si acum ca pe un film.Cum adormeam eram transportata in spatiul interplanetar.Acolo,o alta lume,o feerie de culori in care pluteam si simteam o liniste si impacare interioara pe care nu o aveam in stare de veghe.
In acea lume in care prin intermediul visului traiam noapte de noapte si in care zburam prin Univers,nu am vazut nici rai nici iad,simteam doar pace,liniste si lumina in culori care nu-si gasesc corespondent in realitatea fizica.Si atunci am hotarat ca Dumnezeul de care eu auzisem nu este nici pe departe Dumnezeul real.Imi si asumasem riscul ca pentru blasfemia mea sa ajung in iadul care imi terorizase parte din copilarie.
A trecut acea perioada a vietii mele,fiind la scoala,apoi devenind adult abandonasem intr-un fel cercetarea mea.Venise vremea in care predominante erau preocuparile cele mai lumesti,cariera,intemeierea unei familii,copii. 
Cand am realizat si acestea am reanceput cautarile.Abia atunci am citit biblia si cartile de capatai a principalelor religii.Dar nici in ele nu-L descoperisem pe Dumnezeu
.Am inceput sa citesc tot mai mult,sa caut in surse cat mai
diverse tot ceea ce era legat de Dumnezeu si Creatia Sa.Din ceea ce am citit am selectat informatiile care corespundeau trairilor si simtilor mele interioare si mi-am format un adevar al meu despre Dumnezeu.
In concluzie( nu stiu cine o sa aiba rabdare sa citeasca atata polologhie
) Dumnezeul meu este Energie ,intreaga creatie este in El,suntem chip si asemanare lui,tot energie
,creatori .Destinul nu este batut in cuie,suntem in stare sa-l modelam dupa propria vointa( aici as putea sa dezvolt suficient de mult).
Spiritul este scanteia divina din noi ,sufletul este liantul dintre spirit si corp si cel care anima corpul.
Nu mi-am format inca o opinie definitiva referitoare la modul in care au aparut primii oameni pe Pamant dar cu siguranta acestia nu sunt Adam si Eva . ;)
Contopirea cu Dumnezeu...ma intrebi ce se intampla cu sufletele in acel moment...parerea mea este ca practic isi pierd egoul,individualitatea ;)