buun, s-o luam de la un capat, metodic, pana nu-mi uit ideile.
1. sunt cu partenerul intr-o relatie? ok, asta presupune ca ma respecta si ca il respect, lasand la o parte putin treaba cu "ne iubim la infinit". nu, nu l-as insela pentru ca mi-ar crapa mie obrazul de rusine in asa hal incat mi-ar pieri tot cheful de aventuri secrete.
2. ceva ma nemultumeste in relatie ? nu mai astept sa vad daca mi se ofera sau nu din alta parte, imi iau rapid partenerul la discutii pentru a clarifica problema.
- ajungem la concluzia ca problema e prea mare si ne impiedica sa continuam? ok, incheiem si ne cautam de drum fiecare in directia care i se pare cea mai buna pentru el.
- ne rezolvam problema? nu mai are ce sa mi se ofere din alta parte...pentru ca deja am tot ce-mi trebuie.
3. o aventura e incitanta, e adrenalina, e mister, e fantezie, eee...orice, numai sa nu fii tu cel inselat, nu-i asa ?
pentru ca, in caz contrar, e suferinta, e plans, e gol, e durere, e debusolare, e disperare... stiind ce simti cand esti partea inselata, nu i-as provoca nici unui dusman o astfel de stare groaznica, nu mai vorbesc de un partener pe care mai si pretind ca-l respect (macar).
concluzia? probabil insipida pentru multi dintre cei care si-au manifestat disponibilitatea pentru asa ceva: nu, n-as face-o nici daca viata mea ar depinde de asta.