Bagherra a scris::) Pipo,Pipo...visatorule!Un fel de intoarcere acasa,vrei sa spui.Dar ideea e fara sens...Daca suntem in misiune pe pamint,in lumea aceasta...si dupa moarte nu mai pastram memoria,unde-i invatatura,experienta? Cu ce ne intoarcem "acasa"? Casa...cui?
Omul,"se intoarce in tarina din care a fost facut".Ce sa caute tarina intro alta lume? Ce sa caute amintirile care,nu cred ca pot fi separate de fizic, ce sa caute ceva legat de lumea si de viata aceasta,in alta lume? Ce nevoie are acest Dzeu atotputernic si atotstiutor de noi,de ceva ce (nu) putem noi?
scapi din vedere aspecte deosebit de importante. ce simtim si cunoastem noi despre noi (ce constientizam) este o mica parte din ce suntem. noi nu suntem ce parem. fara a cunoaste mai bine ce suntem cu adevarat, cum suntem facuti, ce este spiritul (care dealtfel pastreaza memoria pana in cele mai mici detalii chiar si dupa moarte), sufletul, etc... e imposibil a intelege scopul nostru pe pamant si planul divin. parerea mea este sa citim mai putin si de calitate si sa mestecam mai mult (sa meditam mult asupa a ceea ce citim).
Bagherra a scris:In pasajul cu schimbarea la fata,cind Isus s-a dus sa vorbeasca cu Dzeu si s-a schimbat la fata...cum,in ce fel s-a schimbat?
Ce au vazut apostolii de s-au speriat asa teribil?
De ce li s-a spus sa nu spuna la nimeni ce au vazut?
sunt anumite "minuni" (sa le spunem) pe pamantul asta pe care unii oameni le pot face, si pe care creierul celor nepregatiti le refuza. efectiv pici jos lesinata daca asisti la asa ceva. conceptul asta se gaseste si in cartile lui Cinamar si este real. chiar asa le numesc si alti oameni "lucruri teribile". de asta este nevoie de o pregatire si o constientizare gradata a realitatii.
