d-zeu sau satana?

Solistry a scris:

Pe care dintre cei doi ,il consideri Tatal tau......?

Imi plac intrebarile de genul caci ma pun sa cuget. Tata Il consider pe cel care m-a creat, iar daca Dumnezeu este si lumina si intuneric ajungem la o conculzie tare interesanta

samsara a scris:

Imi plac intrebarile de genul caci ma pun sa cuget. Tata Il consider pe cel care m-a creat, iar daca Dumnezeu este si lumina si intuneric ajungem la o conculzie tare interesanta

Eu stiam ca dumnezeu este numai Lumina ca de Intuneric se ocupa Celalalt.....deci El te-a vazut in Intuneric si acum il consideri Tatal tau...la care te refereai?

Solistry a scris:

Eu stiam ca dumnezeu este numai Lumina ca de Intuneric se ocupa Celalalt.....deci El te-a vazut in Intuneric si acum il consideri Tatal tau...la care te refereai?

Este intunericul meu creat de mine, de monstrii si pacatele mele ... nu este intunericul pe care il asociezi tu cu Lucifer. Eu Il vad pe Dumnezeu ca dual, in El este si lumina si intunericul, dar la nivelul Lui superior El doar Este, noi L-am separat in lumina si intuneric. La fel e si cu, culorile ... toate impreuna formeaza Una singura pe cea Alba. Asa si aici cu cat iti ridici nivelul vibratilor Il vei vedea doar pe El asa cum Este, peste tot si in toate. Pentru mine Lucifer joaca doar un rol negativ in toata povestea asta ca sa ne faca pe noi sa intelegem mai bine viata, sa ne intelegem pe noi. Deci cei doi sunt Una, Lumina si Intunericul ... urmand acest fir ambii sunt tatii nostri. Asta am cugetat acum in urma intrebarii puse de tine. Insa eu mai sus ma referisem strict la Lumina ca ar fi Tatal, dar uite ca mi-ai pus intrebarea buna ca sa ma luminez

samsara a scris:

Este intunericul meu creat de mine, de monstrii si pacatele mele ... nu este intunericul pe care il asociezi tu cu Lucifer. Eu Il vad pe Dumnezeu ca dual, in El este si lumina si intunericul, dar la nivelul Lui superior El doar Este, noi L-am separat in lumina si intuneric. La fel e si cu, culorile ... toate impreuna formeaza Una singura pe cea Alba. Asa si aici cu cat iti ridici nivelul vibratilor Il vei vedea doar pe El asa cum Este, peste tot si in toate. Pentru mine Lucifer joaca doar un rol negativ in toata povestea asta ca sa ne faca pe noi sa intelegem mai bine viata, sa ne intelegem pe noi. Deci cei doi sunt Una, Lumina si Intunericul ... urmand acest fir ambii sunt tatii nostri. Asta am cugetat acum in urma intrebarii puse de tine. Insa eu mai sus ma referisem strict la Lumina ca ar fi Tatal, dar uite ca mi-ai pus intrebarea buna ca sa ma luminez

Interesant mod de a vedea si cunoaste lucrurile....totul se rezuma la un singur lucru.....si in el se afla toate.....si toate tind sa te coduca spre Lumina purtandu-te prin Intuneric....?

Solistry a scris:

Interesant mod de a vedea si cunoaste lucrurile....totul se rezuma la un singur lucru.....si in el se afla toate.....si toate tind sa te coduca spre Lumina purtandu-te prin Intuneric....?

exact ... este foarte simplu de fapt, doar ca sunt prea putine cuvinte in lumea noastra ca sa poti explica mai bine.

samsara a scris:

exact ... este foarte simplu de fapt, doar ca sunt prea putine cuvinte in lumea noastra ca sa poti explica mai bine.

Mie,aceasta simplitate mi se pare dubioasa......cuvintele ar trebui sa redea viata.....noi compunem lumea din cuvinte......toti suntem cuvinte......si Dumnezeu...

Solistry a scris:

Mie,aceasta simplitate mi se pare dubioasa......cuvintele ar trebui sa redea viata.....noi compunem lumea din cuvinte......toti suntem cuvinte......si Dumnezeu...

Vom intelege totul intr-un final sunt sigura. Da cuvintele sunt datatoare de viata, dar deasupra lor sunt gandurile, deasupra gandurile este spiritul care de fapt gandeste. Mi se pare foarte limitat sa avem pretentia de a-L cuprinde pe Dumnezeu in niste cuvinte limitate. E ca intr-o mica povestioara in care un tip dorea sa evolueze, sa inteleaga tot, sa se ridice cat mai mult si facea tot posibilul pentru aceasta. Intr-o seara a visat un copil pe malul marii care facea o groapa. Cand l-a intrebat ce face, copilul i0a zis ca vrea sa mute marea in acea groapa. Copilul era de fapt omul care dorea sa-L cunoasca pe Dumnezeu intru-totul. Dar este o mare greseala sa putem crede ca putem intelege infinitul ... asa si cu aceste cuvinte, care sunt mult prea limitate pentru a reda adevarata fata a Lui Dumnezeu.

samsara a scris:

Vom intelege totul intr-un final sunt sigura. Da cuvintele sunt datatoare de viata, dar deasupra lor sunt gandurile, deasupra gandurile este spiritul care de fapt gandeste. Mi se pare foarte limitat sa avem pretentia de a-L cuprinde pe Dumnezeu in niste cuvinte limitate. E ca intr-o mica povestioara in care un tip dorea sa evolueze, sa inteleaga tot, sa se ridice cat mai mult si facea tot posibilul pentru aceasta. Intr-o seara a visat un copil pe malul marii care facea o groapa. Cand l-a intrebat ce face, copilul i0a zis ca vrea sa mute marea in acea groapa. Copilul era de fapt omul care dorea sa-L cunoasca pe Dumnezeu intru-totul. Dar este o mare greseala sa putem crede ca putem intelege infinitul ... asa si cu aceste cuvinte, care sunt mult prea limitate pentru a reda adevarata fata a Lui Dumnezeu.

Traiesti o viata sperand ca vei intelege in cele din urma....si ajungi sa mori.....si pe patul de moarte realizezi ca nu stii nimic...iti analizezi viata si-ti dai seama ca a fost cam goala......te amagesti singur,speri ca Dumnezeu este multumit ca o sa te primeasca cu bratele deschise,ca ingerii or sa anunte venirea ta........acestea sunt ganduri intemeiate pe cuvinte,cuvinte care izvorasc din ganduri,dar totusi gandurile ce suport au?

Cuvintele sunt invelisul fizic al gandurilor (asa cum trupul nostru este invelisul fizic al spiritului, dar tocmai de aceea nu trebuie sa ne confundam cu el deoarece este limitat si trecator)... cuvintele se folosesc doar in lumea noastra sunt atatea lumi, civilizatii, planete pe care nu se vorbeste, se comunica doar telepatic la nivelul gandului. Acest gand care este mai subtil este mai vast si vine de undeva din interiorul nostru, cred ca in acest mod isi face simtita prezenta spiritul. De multe ori spunem cuvinte fara sa gandim mai inainte si cred ca asta spune multe ...

Numai ca acum suntem cam off-topic sper sa nu ne urecheze careva

samsara a scris:

Cuvintele sunt invelisul fizic al gandurilor (asa cum trupul nostru este invelisul fizic al spiritului, dar tocmai de aceea nu trebuie sa ne confundam cu el deoarece este limitat si trecator)... cuvintele se folosesc doar in lumea noastra sunt atatea lumi, civilizatii, planete pe care nu se vorbeste, se comunica doar telepatic la nivelul gandului. Acest gand care este mai subtil este mai vast si vine de undeva din interiorul nostru, cred ca in acest mod isi face simtita prezenta spiritul. De multe ori spunem cuvinte fara sa gandim mai inainte si cred ca asta spune multe ...

Numai ca acum suntem cam off-topic sper sa nu ne urecheze careva

Gandul creeaza lumea........gandul vine din mine si eu traiesc in lume.....cat de obiectiva pot fi?.....lumea se intemeiaza pe ganduri.......Dumezeu este doar un gand,ca si noi.......totusi ce-l face pe El mai presus de noi?... de ce avem nevoie de prezenta Lui,de ce numele Lui este sfant?