Daca imi permiteti, pana nu se incing spiritele:"Dupa 2 ore de obeservatie EL constata ca EA ii place nespus de mult cu mult mai mult decit cuvintele pot spune. Crede ca asta poate sa fie o oportunitate sa petreaca chiar si numai o noapte, dar nu numai, cu femeia din vis."... Teoretizam sau nu? De unde stim noi ca domnul era de un romantism de proportii abisale, asa cum apare aici?
Hai sa abordam cultural exact formularea acestui post: in timp ce ei i se face o descriere exclusiv fizica, foarte amanuntita, el mai are si ceva trasaturi de personalitate, dincolo de sexy, elegant, etc. E un om de cariera, e sigur pe el, are maniere si, desigur, este foarte romantic din moment ce gandeste in termeni de genul "femeia vietii lui" cu care isi doreste macar o noapte impreuna. E deja 4-0 pentru el. S-au pus laolalta un obiect si o persoana. Si ca sa fie totul si mai clar, "questions and tasks" ne cere, atat femeilor cat si barbatilor, sa spunem "ce trebuie el sa faca". Lucrurile sunt cat se poate de simple: femeia este "pasivul", barbatul este "activul"; el infaptuieste actiunea, asupra ei se exercita actiunea. Asa stau lucrurile de cand lumea. Descrierea ei este, pentru un barbat cel putin, mai mult decat completa: o femeie frumoasa pe care, ca barbat, este aproape dator sa o abordeze, nu pentru ca ar fi femeia visurilor lui (asta e o pura speculatie), ci pentru ca un barbat care rateaza o ocazie, in cultura aceasta, nu e tocmai barbat. Mi-ar placea sa cred ca, daca facea o femeie topicul asta, suna altfel dar sunt aproape sigura ca nu.
Mie, una, ca sa pot raspunde, imi lipsesc niste date: ea cum e? Frumoasa si mai cum? Educata sau ne, carierista sau nu, usuratica, vampa, sigura pe ea sau timida care braveaza imbracandu-se provocator, singura (nu numai neinsotita) sau intr-o relatie, in care poate nu este fericita, etc...? Daca el a fost personalizat, imi trebuie sa ii pot pune pe amandoi in acelasi context, ori atata timp cat ea este un obiect iar el este o persoana, imi este destul de greu. Ceea ce nu ma impiedica sa recunosc ca, de fapt, chiar asa stau lucrurile si ca ceea ce este o femeie dincolo de cum arata este un amanunt si atat. Lucru care nu ma deranjeaza in mod deosebit, pentru ca, pana una alta, de educatia indivizilor de orice sex se ocupa in prima faza mamele-femei, iar daca ele nu gasesc important sa inculce si o altfel de abordare a femeii se cheama ca aceasta le convine, deci... cine sunt eu sa ma opun? Feminista, nici atata nu sunt, mi se pare o miscare isterica si deja anacronica, bazata exclusiv pe complexe nu pe vointa de a demonstra niste calitati. Dar, probabil, vazand tipul de reactii la pareri nefavorabile din topicul lui Ydeea, trebuie sa precizez daca sunt vreo femeie-barbat cu par pe picioare si mustata sau, mai rau, sa recunosc ca sunt, dar nu ma cobor pana la nivelul acela.
), inovator si sa stie sa faca si complimente :)