Depinde ce vrem, de fapt. Sa educam in spirit multiconfesional in ideea tolerantei religioase? Atunci mai inspirat ar fi sa facem o panoplie a simbolurilor religioase, explicand formele de cult existente, ratiunea lor, de ce unele s-au conservat foarte bine, de ce alte simboluri au suferit modelari ori au fost uitate, care este ratiunea pentru care au fost create rugaciuni, mantre, mandale, rituri, care sunt cele mai semnificative pentru fiecare religie si care este esenta foecarei religii. Asta mi s-ar parea mult mai util. Sa ai o sala unde sa te poti informa egal cu privire la acest subiect. Pentru ca daca vrem sa-i dam importanta atunci e cazul sa o facem bien intentiionat si profund. Religia ramane un punct sensibil la nivel individual si colectiv tocmai pentru ca atinge pragul inargumentabil al credintei. Iar credinta, spun psihologii, poate fi modelata dar e o nenorocire sa fie atacata. Asa ca merita sa dedicam un spatiu generos si egal tuturor confesiunilor, dovedind un larg orizont de constiinta, integrand toate formele de cult existente. Chiar daca suntem preponderent crestini. Tocmai de aceea. Esenta crestinismului este iubirea, credinta in D-zeu (oricare ar fi, fiinta suprema este inodora, incolora, omniprezenta si omniscienta pt toate popoarele).
Daca vrem insa sa promovam crestinismul sigur ca vom genera pretentii ale altor culte. Si pe buna dreptate. Si astfel se va genera o tendinta de ancorare de confesiunea dominanta, si o polemica intre culte, sau privind limitele promovarii simbolurilor religioase etc. Adica se reduce o problema de educatie menita sa deschida spiritul si sa inalte constiinta intr-un nou instrument de limitare, de ingustare a orizontului - sub pretextul ca majoritatea laicilor apartin unei culturi religioase iar ceilalti au spatii speciale unde se pot exprima.
da' ce credeti voi ca e masoneria aia?? :airkiss: