Nu gandesc in stil romanesc, pur si simplu stiu ce pot si stiu care e situatia. Eu cunosc adevarurile mele...
Despre singuratate
Început de menssana1984, Lun 25 dec 2006 · 158 răspunsuri · 37.772 vizualizări
dragostea e buna . te inspira . te ambitioneaza . absenta iubirii are acelasi efect . te inspira . te ambitioneaza.
deci putem fi singuri si linistiti . putem fi impreuna si linistiti. putem fi nelinistiti in doi.
Ea. a scris:dragostea e buna . te inspira . te ambitioneaza . absenta iubirii are acelasi efect . te inspira . te ambitioneaza.
deci putem fi singuri si linistiti . putem fi impreuna si linistiti. putem fi nelinistiti in doi.
Ca sa concretizez ce scrisasi, inseamna ca putem sa ne schimbam starea ca si curentul alternativ, indiferent de situatie . 
romania inedit a scris:Ca sa concretizez ce scrisasi, inseamna ca putem sa ne schimbam starea ca si curentul alternativ, indiferent de situatie .
Ar fi foarte bine sa fie cum spui tu ,dar asta ar presupune sa fim roboti,nu oameni.
Typhon a scris:Nu gandesc in stil romanesc, pur si simplu stiu ce pot si stiu care e situatia. Eu cunosc adevarurile mele...
Nu cred ca realmente sti ce poti.
Omul poate "duce" mult mai mult decat crede.
Fii curajos,mai ambitios,lupta pentru binele tau.
Vei vedea se poate,totul e sa iti doresti cu adevarat.
Succes!
Cer_senin a scris:Ar fi foarte bine sa fie cum spui tu ,dar asta ar presupune sa fim roboti,nu oameni.
Nu cred ca realmente sti ce poti.
Omul poate "duce" mult mai mult decat crede.
Fii curajos,mai ambitios,lupta pentru binele tau.
Vei vedea se poate,totul e sa iti doresti cu adevarat.
Succes!
asa e cer_senin:)
Salutare in primul rand....avertisment inainte :P cred....ca va urma un "roman" (scris mult) , sa nu ma injurati inainte. Am citit primul post si m-am regasit in cuvintele spuse despre singuratate. Stiu ce inseamna sa fi singur pentru ca asa am fost toata viata. Da toata viata adica de cand eram mic :) no father de la 2 ani , mama nu a fost ....aproape asa cum mi-am dorit , fratele meu ma trata ca pe un narod, si de cand am implinit varsta la care ma uitam la fete si puteam avea o relatie am fost singur. Am cunoscut o fata cand aveam 18 ani (acum am 21) dupa 2 saptamani am fost la ea , in alt oras, si am facut sex. Dupa o saptamani s-a terminat...urat...si de atunci nu am mai cunoscut nici o fata. Traiesc cu impresia ca nu am absolut nimic de oferit, ca sunt urat si prost, probabil de asta nici nu am pe nimeni , probabil de asta nu se uita fetele la mine. Din cauza despartirii violente de acea fata am fost foarte rau cu persoanele din jur dar mi-am revenit , insa in timpul asta am inlaturat o fata care era exact asa pe placul meu, ne potriveam foarte bine. Dar pana la urma nu am vrut sa fiu cu ea din motivul ca stiu ca nu ar fi fost fericita cu mine. Nu am nimic ce sa ii daruiesc :) ...dragostea trece si prin burta gen ai nevoie si de alte chestii nu doar iubire intr-o relatie. Si acum regret ca am impins-o :) inca o mai visez cateodata. Nu prea stiu ce sa fac sa trec peste modul acesta idiotic de a trai. O sa imi spuneti ca viata e frumoasa , ca sa ies din casa, sa ies cu prietenii (nu am decat doi , unul are sotie si copil si celalalt nu avem ce discuta pentru ca tot ce vrea e sa bea.....mult...:) nu sunt tocmai disperat insa sunt foarte trist....nu am cu cine sa vorbesc, de asta si scriu aici. Va rog sa ma iertati ca v-am facut sa cititi atat si va multumesc daca ati citit. ciao
DanielRAF a scris:Salutare in primul rand....avertisment inainte :P cred....ca va urma un "roman" (scris mult) , sa nu ma injurati inainte. Am citit primul post si m-am regasit in cuvintele spuse despre singuratate. Stiu ce inseamna sa fi singur pentru ca asa am fost toata viata. Da toata viata adica de cand eram mic :) no father de la 2 ani , mama nu a fost ....aproape asa cum mi-am dorit , fratele meu ma trata ca pe un narod, si de cand am implinit varsta la care ma uitam la fete si puteam avea o relatie am fost singur. Am cunoscut o fata cand aveam 18 ani (acum am 21) dupa 2 saptamani am fost la ea , in alt oras, si am facut sex. Dupa o saptamani s-a terminat...urat...si de atunci nu am mai cunoscut nici o fata. Traiesc cu impresia ca nu am absolut nimic de oferit, ca sunt urat si prost, probabil de asta nici nu am pe nimeni , probabil de asta nu se uita fetele la mine. Din cauza despartirii violente de acea fata am fost foarte rau cu persoanele din jur dar mi-am revenit , insa in timpul asta am inlaturat o fata care era exact asa pe placul meu, ne potriveam foarte bine. Dar pana la urma nu am vrut sa fiu cu ea din motivul ca stiu ca nu ar fi fost fericita cu mine. Nu am nimic ce sa ii daruiesc :) ...dragostea trece si prin burta gen ai nevoie si de alte chestii nu doar iubire intr-o relatie. Si acum regret ca am impins-o :) inca o mai visez cateodata. Nu prea stiu ce sa fac sa trec peste modul acesta idiotic de a trai. O sa imi spuneti ca viata e frumoasa , ca sa ies din casa, sa ies cu prietenii (nu am decat doi , unul are sotie si copil si celalalt nu avem ce discuta pentru ca tot ce vrea e sa bea.....mult...:) nu sunt tocmai disperat insa sunt foarte trist....nu am cu cine sa vorbesc, de asta si scriu aici. Va rog sa ma iertati ca v-am facut sa cititi atat si va multumesc daca ati citit. ciao
nu e nici o problema ca te-ai descarcat putin aici ....si eu simt acelasi lucru ca si tine cateodata si te inteleg....nu stiu ce sfat sa iti dau in afara de a-ti vedea in continuare de viata,sa incerci sa fii baiat bun, sa nu faci ilegalitati sau ceva de genul asta din cauza frustrariilor si sa te porti frumos cu toata lumea chiar daca lumea e rea cu tine,si poate astfel vei atrage ochii unei fete....bafta!
Editat Dum 23 oct 2011 17:29
nici o problema, te-am iertat deja!!
iar in ceea ce priveste situatia in care te afli acum ce sa iti zic... daca nu ai prieteni, incearca sa iti faci unii noi si in acelasi timp ocupa-te si de alte activitati care sa iti ia mintea de la necazuri ( filme porno, jogging, chat-uri sau forumuri de socializare, cumparaturi, invata sa faci feluri noi de mancare, decoreaza prin casa... se gaseste, doar sa iti dai frau liber imaginatiei ).
menssana1984 a scris:Semnificatia iubirii,ce aduce ea in viata?
Prea multe compromisuri si esenta ta este pierduta,nu mai stii cine esti si ce vrei.
Cati dintre noi,au dat tot ce au avut,ba chiar mai mult,altei persoane,crezand ca prin asta isi dovedesc dragostea si credinta fata de ea,ca in final aceea persoana,sa constate ca a primit tot ce se putea primi de la el,si sa isi caute un nou partener,care are noi lucruri de oferit?
Iubirea,un cuvant frumos,nu?
Dar iubirea e de fapt frica,frica de a fi mintit,inselat si abandonat.
Iubirea este depedenta,lipsa de libertate,pe care ti-o provoci singur si nesilit de nimeni.Intr-o relatie cineva este mai slab si cineva mai puternic,iar cel puternic se va folosi intotdeauna de cel slab,il va folosi pt realizarea unor interese proprii si pur egoiste,fie si in mod inconstient,acesta e asa-zisul compromis
Cum sa stii ce este iubirea daca tu nu stii cine esti, daca poti sa-ti pierzi esenta?
Cand te simti atat de ingrozitor de singur si de dependent de mangaierile familiei, cum scriai la inceput, chiar ca habar nu ai cine esti.
Cum sa pui egal intre iubire si implinirea nevoilor? Adica iubirea este ceva asa, utilitar, "if you give a little mmmmm to me, I would give a little mmmm to you"?
Cautam mereu in afara ceea ce este in noi. Cum sa stim atunci, cum sa fim fericiti?
Cat despre singuratate, un mic dram de intelepciune dintr-un cantec:
"Wenn Dich alles verlassen hat, kommt das alein sein. Wenn Du alles verlassen hast, kommt die Einsamkeit"
(Cand toate/toti te-au parasit, vine singuratatea. Cand tu ai renuntat la toate, vine solitudinea.
DanielRAF a scris:Traiesc cu impresia ca nu am absolut nimic de oferit, ca sunt urat si prost, probabil de asta nici nu am pe nimeni , probabil de asta nu se uita fetele la mine.
Nu am nimic ce sa ii daruiesc :) ...dragostea trece si prin burta gen ai nevoie si de alte chestii nu doar iubire intr-o relatie.
Nu prea stiu ce sa fac sa trec peste modul acesta idiotic de a trai. O sa imi spuneti ca viata e frumoasa , ca sa ies din casa, sa ies cu prietenii (nu am decat doi , unul are sotie si copil si celalalt nu avem ce discuta pentru ca tot ce vrea e sa bea.....mult...:) nu sunt tocmai disperat insa sunt foarte trist....nu am cu cine sa vorbesc, de asta si scriu aici.
Pe tine parintii, cei care trebuiau sa te invete ce este iubirea, nu au reusit sa faca asta. Iar tu acum legi iubirea de experientele pe care le-ai avut, mai exact, de lipsa iubirii. Pare ca este singura modalitate prin care ai ajuns in contact constient cu ea. Si atunci ajungi sa zici ca dragostea trece si prin burta samd.
Ca esti foarte trist, este de inteles. Cum altfel poate fi un om care nu poate recunoaste iubirea? Iar tu crezi ca poate o vei gasi vorbind cu ceilalti. Sau ca vei gasi putina alinare.
Alinare de moment gasesti prin multe surogate. Insa tot in tine sa incepi sa cauti ceea ce vrei sa gasesti.
Iar tristetea? Cand o vei fi trait suficient de mult, vei vedea ca se evapora de la sine.
Daca ai cu ce s-o inlocuiesti.