Ce simti, sentimente ce te cuprind acum sau in anumite momente?

ce simteam si inainte

n-am nevoie de nimeni sa-mi spuna ce simt, cum simt, daca simt..

neimpacare

Am citit aceasta postare tulburatoare pe "hotnews" :

M'am saturat de cacati. Poate parea dur, dar asta e adevarul. Literalmente.

Am o pasiune pe care am urmat-o in viata, si cu alegerile pe care le-am facut am in continuare orizonturile deschise. Puteam sa ma stabilesc oriunde in lumea asta mare, unde am calatorit si pe care am vazut-o destul de mult. Dar am ales sa raman in Romanica. In facultate imi aduceam aminte de gluma aia de prin '90 cu afisul la Otopeni: "Ultimul care pleaca inchide lumina", si imi ziceam ca o eu o sa fiu ala care o sa inchida lumina. Dragii mosului, concluzia e trista, dar necesara. La intrebarea "Avem o tara. Cum procedam ?" eu am un raspuns: Inchidem lumina.

Mi-am luat un serviciu la care pot ajunge de acasa pe jos in 15 minute. Parte bafta, parte cautare grijulie. Vroiam sa scap de traficul infernal, si am reusit. Merg pe jos, sunt mai relaxat, mai calm, mai bun. Azi dimineata, soare si caldut dupa cateva zile de vreme cainoasa, si vremea buna ma binedispune. Si ies din casa, zambind, cu chef de plimbare, pana la munca. 15 minute mai tarziu aveam un pachet de draci care l'ar face invidios pe Satana.

E imposibil sa te _plimbi_ in Romanica. Sa mergi pe jos, poate se poate, dar sa te plimbi, relaxat, cu capul sus si privirea inainte, e imposibil. Literalmente, sunt cacati (materii fecale), la fiecare 5 pasi. Trebuie sa sari printre ele. Si asta cere atentie si privirea in pamant. Acolo unde nu sunt cacati, sunt scuipati - mai desi, cam unu la 2 pasi. Mai sunt si unele pete gri-negre pe asfalt, care mi se par ca provin de la guma scuipata pe jos. Nu am curiozitatea sa stiu de unde vin cu adevarat. Astea sunt atat de dese ca nu mai are sens sa le sari, ca n'ai cum. Cred ca suntem numarul unu in lume la densitatea de ... pe cm2 pe strada. Cred ca am batut haznalele ce tineau loc de oras in Evul Mediu la acest indicator de performanta. Ar trebui sa luam vreun premiu pe treaba asta, imposibil sa nu existe.

Oricum cacatii sunt pe trotuar. Ati putea argumenta ca n'aveam ce cauta pe trotuar, acolo trebuie parcate masinile. Trebuia sa merg pe strada. Cred ca ar fi un punct valid, pe trotuar unde nu sunt masini, si nu sunt cacati, sunt cainii. Eu personal cred ca cainii sunt producatorii de ... de pe strada. Si e normal ca cainii nu se caca acolo unde traiesc, si ocupa spatiul ramas. Acolo unde se caca cainii traiesc/se plimba/se joaca numai romanii. Destul de des ma intalnesc cu o tanti, pe la 30 de ani, care da apa si mancare la cainii vagabonzi. Am abordat-o si i-am explicat frumos ca asa ceva nu se face, si daca iubeste asa de mult cainii, sa faca bine sa si-i ia la ea acasa. Frumos, civilizat, fara cearta. Ea mi-a explicat ca trebuie sa avem mila, ca si ei sunt suflete. Am zis, de acord, dar si eu sunt un suflet, si am dreptul sa nu fiu fugarit, muscat de caini, si sa nu traiesc printre dejectiile lor. Macar sa faca curat acolo unde cainii isi fac nevoile - ea s-a intors si a plecat. Atitudine tipic marlaneasca - adica romaneasca. Nu pot face fata unei dispute, ma intorc si plec. Cainii au ramas. Eu n'am vazut caini comunitari in vreo alta tara. Niciodata. Europeana sau nu. Si nici cacati pe strada, decat daca era vreo colonie de tigani romani prin jur - si atunci numai accidental.

Dragii mei, ne lipseste educatia elementara, ca popor. Desigur, unii dintre noi sunt educati si civilizati. Va rog, nu va faceti iluzii ca Romania s-ar putea schimba vreodata. Nu aveti ce va astepta de la o tara de tarani (in sensul literal), luata cu japca de alti tarani (in sensul metaforic) comunisti si facuta tarlaua proprie. Romania a avut o singura perioada luminata de vreo 60 de ani in toata istoria ei, si atunci pentru ca avut conducatori straini, si oamenii de baza scoliti la Paris si Viena - ei, cu o lumanre nu se poate face zi. Nu am avut cand sa crestem si sa invatam sa ne comportam, ca popor. D'asta avem conducatorii pe care ii avem, aglomeratia pe care o avem, problemele pe care le avem. Si nu cred ca mai exista solutie, sau macar speranta. Astia care mai putem, trebuie sa ne salvam cat mai putem, pentru viitor. Sa plecam (altundeva decat in Italia sau Spania - latinismul asta ne omoara incet), inchidem lumina, punem lacatul pe tara, si o pastram pentru nepotii nostri. Care, crescand in alte culturi, poate vor sti sa faca ceva mai bun cu ea. Noi nu putem.

Va astept la aeroport. Am degetul pe intrerupator.

postata de userul _akanom

Ce simt ? Revolta, tristete, neputinta

Aia simt :roll:

Da, revolta si tristete. pt.ca unii se simt Mai superiori decat altii, doar pt.ca nu sunt aici, pt.ca au facut alegerea de a pleca.

si ce, a ramane inseamna toata mizeria aceea? exista adevar in cuvintele acelea, dar dispretul nu este justificat. Nimeni nu are dreptul sa judece pe nimeni pt.alegerea facuta, exista cine mai presus de noi care s-o faca.

ma refer la cel care a scris articolul.

Trist dara devarat (citind postarea respectiva de mai sus).

In rest...simt o greata imensa.

simt ca ma indrept spre drumul cel bun...

Multe, emoţie, lipsă de chef, regret, dorinţă....

e dimineaţă, se explică.

ingrijorare :roll:

As putea sa spun ca simt ceva pentru... ea. Insa n-ar trebui sa ma grabesc.