România
Roportal.ro

Depresia - cauze, experiente

Început de passiflora, Mie 6 dec 2006 · 1.163 răspunsuri · 180.394 vizualizări

estella2.302 mesaje#641
Aroundlove a scris:
As vrea sa cred ca nu e prea tarziu. Si sunt zile cand chiar cred ca "one day" va fi ok. Apoi vine ziua urmatoare si singuratatea ma copleseste. Apoi cealalta. Fiecare zi este o copie identica a celei dinainte. Si speranta dispare, incet, incet, de parca nici nu ar fi fost. Pentru unii chiar este prea tarziu, pentru ca nu mai am puterea si nici vointa de a incerca sa schimb ceva. Si asta ma ingrozeste.

ce coincidenta d-ne! si eu la fel!

uite asa am facut 30... tot singura... mereu

da' dupa unii cica ''niciodata nu e prea tarziu'' asa ca mai e timp... pana la 80 ... asa de mult timp, ca pana o sa ajungi sa ai nici n-o sa-ti mai trebuiasca :pardon:

a browser2.885 mesaje#642
Aroundlove a scris:
Voi parea incapatanata. De fapt, sunt incapatanata, ce sa ma mai ascund; si poate si prea rasfatata. As vrea sa cred ca nu e prea tarziu. Si sunt zile cand chiar cred ca "one day" va fi ok. Apoi vine ziua urmatoare si singuratatea ma copleseste. Apoi cealalta. Fiecare zi este o copie identica a celei dinainte. Si speranta dispare, incet, incet, de parca nici nu ar fi fost. Pentru unii chiar este prea tarziu, pentru ca nu mai am puterea si nici vointa de a incerca sa schimb ceva. Si asta ma ingrozeste.

Merge o data, de doua ori.. apoi gata...

Schimba-te! Schimba-ti gandirea daca mediul nu poti sa-l schimbi.

Editat Vin 15 aug 2008 22:29

estella2.302 mesaje#643
a browser a scris:
Schimba-te! Schimba-ti gandirea daca mediul nu poti sa-l schimbi.

exact! iti poti pune poze pe pereti cu oameni... toti sunt prieteni! imaginar... poti face multe cu ei ...

deci schimba-te! in gandire sta totul ! :pardon:

Aroundlove1.112 mesaje#644
a browser a scris:
Schimba-te! Schimba-ti gandirea daca mediul nu poti sa-l schimbi.

Oamenii nu se schimba; poate doar atunci cand trec prin experiente deosebite. In rest, nu cred in schimbari.

Aroundlove1.112 mesaje#645
estella a scris:
ce coincidenta d-ne! si eu la fel!

uite asa am facut 30... tot singura... mereu

da' dupa unii cica ''niciodata nu e prea tarziu'' asa ca mai e timp... pana la 80 ... asa de mult timp, ca pana o sa ajungi sa ai nici n-o sa-ti mai trebuiasca :pardon:

N-o sa ajungem la 80. Vom muri de inima mult mai repede. Eu ma voi "mura" incet, dar sigur. Deja am devenit o "tanti acra"...

made4me1.864 mesaje#646

hm...in cazul depresiei, ori stai si-ti mananci zilele inchisa in casa si izolata facandu-ti mai mult rau :pardon:

ori mai bine incerci sa interactionezi cat mai mult cu cei din jur, sa comunici, sa participi la cat mai multe activitati, sa te tii cat mai mult ocupata...

eu cand trec prin aceasta etapa (cam rar dar..se mai intampla) incerc sa fiu izolata de tot ce-nseamna urbanism si de oameni dar imi place sa petrec cat mai mult timp cu animalele (in special cainii mei) si sa simt cat mai aproape natura

Aroundlove1.112 mesaje#647

Si sa zicem ca accepti ca vrei sa te schimbi. Cum faci asta? Nu glumesc nici nu imi bat joc. Cum te schimbi? Sari intr-un picior? Faza cu gandirea pozitiva nu mai merge...

made4me a scris:
eu cand trec prin aceasta etapa (cam rar dar..se mai intampla) incerc sa fiu izolata de tot ce-nseamna urbanism si de oameni dar imi place sa petrec cat mai mult timp cu animalele (in special cainii mei) si sa simt cat mai aproape natura

Pe mine ma ajutau copilasii... nu ai mei, ai altora :pardon:

Cleric Preston3.075 mesaje#648
Aroundlove a scris:
N-o sa ajungem la 80. Vom muri de inima mult mai repede. Eu ma voi "mura" incet, dar sigur. Deja am devenit o "tanti acra"...

Dacă fumezi măcar două pachete de ţigări pe zi poţi spera la un infarct pe la 50-55 de ani. Altfel cam greu, arterele femeilor sunt protejate de estrogeni.

In schimb, ca barbat depresiv da, poti spera la un infarct foarte devreme, chiar şi fără ţigări. La urma urmei sunt destui să-ţi ia locul. E suficient un bărbat la 100 de femei. Important e să fie potent.

Editat Vin 15 aug 2008 22:51

a browser2.885 mesaje#649
Aroundlove a scris:
Si sa zicem ca accepti ca vrei sa te schimbi. Cum faci asta? Nu glumesc nici nu imi bat joc. Cum te schimbi? Sari intr-un picior? Faza cu gandirea pozitiva nu mai merge...

Pe mine ma ajutau copilasii... nu ai mei, ai altora :pardon:

Te gandesti logic ca daca stai in starea respectiva, poa' sa treaca zile, luni, ani si sa ramai la fel. Asa ca incerci si te chinui sa gandesti exact invers. Nu ai chef sa iesi - iesi si te plimba intr-un parc cu o amica. Nu ai chef nici sa te mai speli - fa o baie lunga cu saruri, sare si ceaiuri aromate, freaca-te cu manusa lufa pana te faci rosie si da-te cu creme sa trazneasca toata casa.

Si chestia cu tinutul ocupat mereu e verificata. Si treaba cu curatenia tine. Adica iti faci curat in jur, in dulap, in bucatarie, in frigider, in camera, in baie .... in cap. Incet dar sigur. Stiu un tip care era ingrozitor de deprimat si si-a revenit vopsind toata casa in alb, schimband mochetele etc. etc.

Poti sa sari si intr-un picior daca te ajuta. Pe bune! :tease:

Editat Vin 15 aug 2008 23:22

Cavalerul_Jedi9.256 mesaje#650
Aroundlove a scris:
Voi parea incapatanata. De fapt, sunt incapatanata, ce sa ma mai ascund; si poate si prea rasfatata. As vrea sa cred ca nu e prea tarziu. Si sunt zile cand chiar cred ca "one day" va fi ok. Apoi vine ziua urmatoare si singuratatea ma copleseste. Apoi cealalta. Fiecare zi este o copie identica a celei dinainte. Si speranta dispare, incet, incet, de parca nici nu ar fi fost. Pentru unii chiar este prea tarziu, pentru ca nu mai am puterea si nici vointa de a incerca sa schimb ceva. Si asta ma ingrozeste.

Si eu pot fi incapatanat. :pardon:

Prin ce treci tu e absolut normal. Ai nivelul de baza prea jos... iar oscilatiile... is de la un gram de speranta la ciuciu speranta.

Puterea de a te schimba o ai in tine. A fost in tine, este si va ramane in tine aceasta.... Forta!

Din experienta mea.... pot spune ca multa lume are impresia ca trebuie sa faca rost de ceva, CEVA in plus. Curaj sau resurse sau "putere". E fals. Nu ai nevoie sa faci rost de ceva ci sa renunti la ceva. Sa renunti la tot ce te impovareaza, la griji, la ura, la iluzii.

Observa-ti propria persoana. Analizeaz-o si pune sub semnul intrebarii orice gand negativ. Intreaba-te "Oare chiar e adevarat gandul asta?"

Cine stie.... poate incepi sa te trezesti la adeavarata ta natura, gradual sau poate o sa ai un moment de satori, de iluminare spontana in care vazand cu adevarat cine esti sa fii schimbata definitiv. Ca leul din poveste. Este o poveste celebra despre un leu care dand peste o turma de oi descopera spre surprinderea lui un leu printre ele. Era un leu crescut de oi de pe vremea de cand era pui. Behaia ca o oaie, topaia ca o oaie. Leul s-a dus direct la el si cand leul-oaie era in fata celui adevarat, tremura din toate incheieturile. Si leul i-a zis: "Ce cauti tu printre oi?" Leul-oaie i-a zis, "Sunt o oaie." Si leul i-a zis... "Ei... nu esti. Tu vii cu mine". Si l-a luat pe leul-oaie si l-a dus la un iaz si i-a spus: "Priveste!" Si cand leul-oaie si-a vazut reflexia in apa, a scos un raget puternic si in momentul acela s-a transformat. Nu a mai fost la fel.

Trezeste-te! Trezeste-te si ai sa intelegi cat de caraghios te comporti acum negandu-ti puterea.

Asculta-l pe Maestru Rumi, stie el ce zice:

O suflete,

← Înapoi la Psihologie