Depresia - cauze, experiente

Bun gasit! Tocmai mi-a venit in minte o replica dintr-un film romanesc realizat relativ recent; "...si acum ne calmam, daaa?"

In primul rand Tavi, medicul psihiatru despre care aminteai se numeste Carl Gustav Jung (nu Young!; m-am gandit ca e utila informatia si sper sa nu ti se para malitioasa observatia mea).

Secondo, am din ce in ce mai mult impresia ca unii dintre forumisti (a se citi Anya) sunt pro psihoterapie "facuta cu ciocanul": "Nu-mi spune mie insa ca daca vine un nebun la mine si imi indruga cate in luna si in stele, eu sa dau din cap intelegator si sa afirm solemn: "Da, iti respect opinia". Dezechilibratii nu ma intereseaza si nici nu ma intereseaza sa le respect opiniile.Si toleranta are niste limite". Well, din moment ce nu respecti opiniile unei persoane ("echilibrate" sau "dezechilibrate"), cum il poti respecta ca om in intregul sau? Un mare medic psihiatru recomanda pentru terapia "nebunilor" (nu-mi place cuvantul, doar am citat-o pe Anya) intrarea in discursul acestora, obtinerea increderii, apoi cu multa diplomatie si profesionalism determinarea constientizarii propriei nevroze/psihoze.

In cazul in care pacientul (psihotic) te suspecteaza ca "il iei la misto", s-ar putea sa sara la tine la bataie. Cred ca majoritatea psihiatrilor au patit-o. Cred ca intr-un demers psihoterapeutic toleranta nu isi are rostul, altii sunt parametrii in care se desfasoara.

"Tavi_ar, eu sunt medic , tu ai in cel mai bun caz o diploma juridica. Deci termina cu afirmatiile tendentioase si nefondate, cand iti dai cu parerea despre persoane care nu le cunosti."

Oare ce se ascunde sub aceasta afirmatie? Un complex de superioritate? Se stie ca foarte multi medici sufera de asa ceva. Partea proasta e ca tocmai acestia sunt si slabi profesionisti. Parerea mea e ca fata de un om de la tara cu foarte mult bun simt si o scoala a vietii solida, tu, Anya ai in cel mai bun caz o diploma "medicala".

"Incep sa inteleg... Unul profeseaza si partenerul se hraneste narcisic din prestigiul profesiei primului. Este o situatie destul delicata."

Elandi, nu cred ca afirmatia lui Tavi a fost narcisistica. A fost pur si simplu un argument si o modalitate de a nu-i raspunde Anyei cu aceeasi moneda. Se poate sa ma insel!

Iosafat, care e mai exact profesia ta? Esti destul de categoric in ceea ce scrii.

As dori sa purtam pe viitor discutii fructuoase, fara a ne blama, fara a fi categorici si fara a ne insusi adevarul absolut.

Keep in touch!

Elfy a scris:

In primul rand Tavi, medicul psihiatru despre care aminteai se numeste Carl Gustav Jung (nu Young!; m-am gandit ca e utila informatia si sper sa nu ti se para malitioasa observatia mea).

Corect ! Asa este, Jung nu Young ! Am facut in viteza o asociere mentala nefericita cu celebra formatie C.S.N & Young, a carei discografie am audiat-o recent. Oricum, stiam de originea 'ariana' a lui Jung si am studiat cate ceva legat de el, cu ani buni in urma. Observatia nu este malitioasa sub nici-o forma !. Dimpotriva, multumesc ca ai corectat prompt eroarea !.In rest, opiniile pe care le-ai exprimat le apreciez ca fiind extrem de pertinente si realiste, cu o mare incarcatura de bun-simt !

Elfy a scris:

Secondo, am din ce in ce mai mult impresia ca unii dintre forumisti (a se citi Anya) sunt pro psihoterapie "facuta cu ciocanul": "Nu-mi spune mie insa ca daca vine un nebun la mine si imi indruga cate in luna si in stele, eu sa dau din cap intelegator si sa afirm solemn: "Da, iti respect opinia". Dezechilibratii nu ma intereseaza si nici nu ma intereseaza sa le respect opiniile.Si toleranta are niste limite". Well, din moment ce nu respecti opiniile unei persoane ("echilibrate" sau "dezechilibrate"), cum il poti respecta ca om in intregul sau? Un mare medic psihiatru recomanda pentru terapia "nebunilor" (nu-mi place cuvantul, doar am citat-o pe Anya) intrarea in discursul acestora, obtinerea increderii, apoi cu multa diplomatie si profesionalism determinarea constientizarii propriei nevroze/psihoze.

In cazul in care pacientul (psihotic) te suspecteaza ca "il iei la misto", s-ar putea sa sara la tine la bataie. Cred ca majoritatea psihiatrilor au patit-o. Cred ca intr-un demers psihoterapeutic toleranta nu isi are rostul, altii sunt parametrii in care se desfasoara.

Daca citeai cu atentie ce am scris poate ai fi remarcat ca raspunsul meu era pentru alta persoana, pe care o citasem cu acele cuvinte.Asa incat poti sa o contactezi personal pe A Browser, si sa ii explici ei cum vine cu toleranta, pentru ca tot ea este si autoarea acelor idei "crestinesti". Dar pesemne ca iti place sa pui paie pe foc. Deloc util pentru cei cu probleme de natura psihica. Cat despre suspiciunea pacientilor psihotici, inseamna ca il incadrezi pe Tavi_ar in categoria celor cu psihoze decompensate, atata timp cat presupui ca el asta facea, adica "suspiciona" medicul. In rest, toate bune, va doresc sa va vindecati pe calea cea care o credeti utila, respectiv dopajul cu droguri.

Toporul in cap, sa il rezervati pentru medicii curanti, cand veti constata daca v-au ales sau nu bine calea terapeutica. Bafta multa si succese maxime.

Elfy a scris:

Elandi, nu cred ca afirmatia lui Tavi a fost narcisistica. A fost pur si simplu un argument si o modalitate de a nu-i raspunde Anyei cu aceeasi moneda. Se poate sa ma insel!

Nu m-am referit doar la tavi_ar, si cu alta ocazie am explicat ce anume se poate transmite prin relatii conjugale, in nici un fel competenta profesionala.

a browser a scris:

Anya2007,Din tonul tau trag concluzia ca esti foarte frustrata ca cineva indrazneste sa critice "expertii"care se desfasoara aici. Ori intelegi faptul ca e iresponsabil sa iti dai cu parerea pe internet pe teme de psihiatrie/psihologie/psihoterapie (mai ales cand nu esti de meserie), ori te faci ca nu intelegi (sau poate chiar nu intelegi) si continui discutia asta la nesfarsit.

tavi_ar a scris:

Anya2007,Toata stima pentru tine si profesia ta !. Si consoarta mea este tot medic, radiolog insa. Nu cred ca ai specializarea in psihiatrie pentru ca, in acest caz si in mod normal, ai fi abordat in alta maniera subiectul topicului. Oricum, combinatia psihiatru/psiholog cumulata la aceeasi persoana, privita deci ca o pregatire indisciplinara, da suficenta garantie in privinta profesionalismului. Eu am ramas cu senzatia ca abordezi cam simplist si prea abrupt tema discutiei, dupa tipare si scheme statice, universal aplicabile, insuficient testate, de ultima ora ce-i drept, inspirate din AT si TCC. Opinia mea este ca problematica discutata prezinta o complexitate aparte ce trebuie analizata exhaustiv si adaptata fiecarui individ in parte. Evident, de catre specialistii autentici. De aceea am si uzitat de dictonul 'le style c'est l'home' intr-o postare anterioara, cu referire atat la medic/psihoterapeut cat si la pacientul nevrotic. Cat despre pregatirea mea, precizez ca am ceva mai mult decat o banala licenta juridica si o experienta indelungata, de viata in primul rand. Dar, intotdeauna este loc de mai mult si mai bine !. Imi cer respectuos scuze daca am fost cumva tendentios si am ofensat, pe tine sau pe altii. Fondul problemei, mai bine spus principalul motiv care m-a animat in aceste dispute, a fost acela de a da sperante de vindecare nevroticilor, si nu numai. Ori, atat tu cat si Iosafat ati omis acest lucru, cu stiinta sau fara, inducand nevroticilor o stare sufleteasca nu tocmai motivanta in lupta grea pe care o duc cu nevroza. Cred ca au nevoie de sustinere si incurajare ca de aer, nu de 'revelatii' seci si cinice sau false compatimiri. Sa auzim de bine !

"Sa se revizuiasca pe ici pe colo dar sa nu se schimbe nimic" - Caragiale despre politicienii nevrotici

"Acum avem nevoie de liniste, tara are nevoie de liniste" - I. Iliescu (ala de chema minerii) care are permanent nevoie de liniste

"Sa uitam trecutul" - spun agresorii psihici intrafamiliali care se tem de "aducerile aminte" ale celor agresati

Sa inteleg ca la nevroticii de pe forum le-au cazut greu la stomac postarile mele, "generalizari neavenite", "extrapolari malefice", am un sfat pentru ei, sa le scoateti la imprimanta, sa le dati la citit fiecare sotiei-sotului, copilului daca aveti si dupa aceea sa veniti sa ne spuneti cum decurge "armonia" in cuplu, care cui va-ti crapat capetele.

Tare benefic ar fi pentru nevrotici daca ar inceta divagatiile si polemicile neproductive pe acest topic. Eu unul am inteles ca anumiti useri, adepti ai psihoterapiei, cu precadere AT si TCC, incearca sa-si impuna persuasiv, cu 'ciomagul' adeseori, punctul de vedere. Posibil sa nu fi dezvoltat suficient tematica in cauza si sa se fi limitat numai la anumite aspecte de esenta cauzala !?.... Consider ca in majoritatea situatiilor vindecarea sigura si definitiva a nevrozelor presupune, probabil obligatoriu, psihoterapia. Nu agreez insa ideea practicarii unor terapii in genul 'doctrinei Monroe'. Nu ma refer aici la terapia electro-convulsivanta, care este discutabila si poate chiar inumana. Am ramas cu senzatia ca acesti useri, adepti ai AT si TCC, pledeaza in favoarea practicarii 'dusului scotian' si a sectionarii/eradicarii imediate si brutale a 'raului'(cauzelor declansatoare/favorizante ale nevrozelor), de la radacina. Sa fiu iertat daca gresesc cumva, insa demersurile acestora cam in directia asta conduc. Doar se stie ca 'tonul face muzica !'. Am studiat si eu pe NET metodele practicate de specialistii in AT si TCC si am constatat ca, in ambele, se elaboreaza adevarate tactici si strategii, 'scenarii' sa le spunem, ce presupun derularea 'ostilitatilor' pe o perioada destul de indelungata. Nevroticul nu este imediat 'tas de urechi'. Nu i se prezinta cu cinism 'tarele' afectiv-emotionale si comportamentale, pe care, de altfel, le avem cu totii, intr-o mai mica sau mai mare masura. Le va descoperi pe parcursul terapiei impreuna cu mijloacele si metodele eficiente necesare intremarii.

Ar fi bine daca am aborda in mod constructiv si problematica psihoigienei si a inteligentei emotionale. Ar fi de un real folos pentru nevrotici. Toate cele bune !

tavi_ar a scris:

Tare benefic ar fi pentru nevrotici daca ar inceta divagatiile si polemicile neproductive pe acest topic. Eu unul am inteles ca anumiti useri, adepti ai psihoterapiei, cu precadere AT si TCC, incearca sa-si impuna persuasiv, cu 'ciomagul' adeseori, punctul de vedere. Posibil sa nu fi dezvoltat suficient tematica in cauza si sa se fi limitat numai la anumite aspecte de esenta cauzala !?.... Consider ca in majoritatea situatiilor vindecarea sigura si definitiva a nevrozelor presupune, probabil obligatoriu, psihoterapia. Nu agreez insa ideea practicarii unor terapii in genul 'doctrinei Monroe'. Nu ma refer aici la terapia electro-convulsivanta, care este discutabila si poate chiar inumana. Am ramas cu senzatia ca acesti useri, adepti ai AT si TCC, pledeaza in favoarea practicarii 'dusului scotian' si a sectionarii/eradicarii imediate si brutale a 'raului'(cauzelor declansatoare/favorizante ale nevrozelor), de la radacina. Sa fiu iertat daca gresesc cumva, insa demersurile acestora cam in directia asta conduc. Doar se stie ca 'tonul face muzica !'. Am studiat si eu pe NET metodele practicate de specialistii in AT si TCC si am constatat ca, in ambele, se elaboreaza adevarate tactici si strategii, 'scenarii' sa le spunem, ce presupun derularea 'ostilitatilor' pe o perioada destul de indelungata. Nevroticul nu este imediat 'tas de urechi'. Nu i se prezinta cu cinism 'tarele' afectiv-emotionale si comportamentale, pe care, de altfel, le avem cu totii, intr-o mai mica sau mai mare masura. Le va descoperi pe parcursul terapiei impreuna cu mijloacele si metodele eficiente necesare intremarii.

Ar fi bine daca am aborda in mod constructiv si problematica psihoigienei si a inteligentei emotionale. Ar fi de un real folos pentru nevrotici. Toate cele bune !

In terapie nu vin decat cei care sufera, victimele, de obicei femei.

Vin in terapie in majoritatea cazurilor dupa ce s-au psihiatrizat, dupa ani lungi de abuzuri medicamentoase psihiatrice.

Daca ar veni in psihoterapie la inceput, cand nu au anxietate, insomnii, depresii, cand increderea in sine inca nu e distrusa ar fi ideal. Educarea societatii poate rezolva aceasta intarziere.

Daca victima vine la terapeut cand deja e in patru labe, ce sa faca psihoterapeutul, sa o imbuneze fata de cel care a distrus-o? Daca victima vrea realmente sa aiba un viitor, ea trebuie sa se rupa total de agresor, adica de maestrul cu "propaganda".

Propaganda agresorilor este extrem de subtila, rafinata, pentru ca agresorul nu suporta sa ramana singur, fara obiectul agresiunii s-ar autodistruge.

In cuplurile patologice agresor-victima, barbatul poseda femeia, femeia poseda copiii, iar copiii ajung posedati de vicii pentru a-si compensa suferinta.

Mai exista cazurile de barbati sau femei care se casatoresc la nimereala dupa cateva deceptii sentimentale si in cadrul relatiei prezente ei sunt mereu cu gandul la fostul/fosta. Fostii parteneri sunt visati zi si noapte. Cel frustrat face viata un infern celuilalt, daca e barbat, iar femeile inghit in tacere langa un sot "minunat" care nu le bate, nu le injura, le aduce bani in casa. Fac copii din instinct, ca asa face toata lumea. Si se consoleaza cu copiii, cum anume am aratat. In timp cei doi se mint ca se iubesc, dar se inraiesc reciproc. Ajung de nerecunoscut dupa 20-30 de ani de relatie mincinioasa. Astia sunt clientii de la psihiatrie, si tot ei cei care isi baga copiii la psihiatrie. Curat murdar!

mai omule eu am impresia ca ai mari dereglari psihice la cum gandesti.Sper ca nu ai ajuns sot sau tata pentru ca ar fi pacat sa nenorocesti pe cineva!!!!!propun inchiderea acestui topic si imi pare rau ca l-am deschis.Din pacate numai cativa sau dovedit a fi oameni adevarati restul au venit cu teorii copiate de la te miri ce nebuni.Sincer mi-e mila de voi dar mi-e si groaza de cat rau ati putea faceunora care vin in contact cu voi.Cred ca murdariti sufletele.Aveti grija ca este cineva mai sus decat voi!!!!!!!!!

alirox a scris:

mai omule eu am impresia ca ai mari dereglari psihice la cum gandesti.Sper ca nu ai ajuns sot sau tata pentru ca ar fi pacat sa nenorocesti pe cineva!!!!!propun inchiderea acestui topic si imi pare rau ca l-am deschis.Din pacate numai cativa sau dovedit a fi oameni adevarati restul au venit cu teorii copiate de la te miri ce nebuni.Sincer mi-e mila de voi dar mi-e si groaza de cat rau ati putea faceunora care vin in contact cu voi.Cred ca murdariti sufletele.Aveti grija ca este cineva mai sus decat voi!!!!!!!!!

Stiu: "Afara vor fi cainii, vrajitorii, desfranatii, ucigasii si inchinatorii de idoli si toti cei ce lucreaza si iubesc minciuna! Apocalipsa 22:15

La toate scenariile descrise de mine trebuia sa spui: "nu ma regasesc" nu ca am o minte bolnava. Psihologia se ocupa cu minti bolnave (printre altele), psihiatria cu minti care nu mai exista.

Ai vazut ca nu era nici o cauza pentru care sa fi depresiva? Deja te-ai vindecat!

iosafat a scris:

Ai vazut ca nu era nici o cauza pentru care sa fi depresiva? Deja te-ai vindecat!

Anya2007 a scris:

Daca citeai cu atentie ce am scris poate ai fi remarcat ca raspunsul meu era pentru alta persoana, pe care o citasem cu acele cuvinte.Asa incat poti sa o contactezi personal pe A Browser, si sa ii explici ei cum vine cu toleranta, pentru ca tot ea este si autoarea acelor idei "crestinesti". Dar pesemne ca iti place sa pui paie pe foc. Deloc util pentru cei cu probleme de natura psihica. Cat despre suspiciunea pacientilor psihotici, inseamna ca il incadrezi pe Tavi_ar in categoria celor cu psihoze decompensate, atata timp cat presupui ca el asta facea, adica "suspiciona" medicul. In rest, toate bune, va doresc sa va vindecati pe calea cea care o credeti utila, respectiv dopajul cu droguri. Toporul in cap, sa il rezervati pentru medicii curanti, cand veti constata daca v-au ales sau nu bine calea terapeutica. Bafta multa si succese maxime.

elandi a scris:

Nu m-am referit doar la tavi_ar, si cu alta ocazie am explicat ce anume se poate transmite prin relatii conjugale, in nici un fel competenta profesionala.