Arcadia2006 a scris:Se tot vorbeste depre iubire, in stanga, in dreapta, teorie stim , dar cat aplicam din ceea ce stim, cat manifestam iubirea noastra?Exista mai multe tipuri de iubire:a) Eros - iubire senzuală, trupească;
b) Filia - iubire amicală, prietenie, iubire frăţească, general-umană;
c) Agape - iubire spirituală, maternă, filială, fraternă, duhovnicească, divină.
Pe care din cele de mai sus le-ati experimentat? Pe toate, una singura? Pe o singura persoana toate trei sau separat fiecare pe cate o persoana? Va fost frica vreodata sa va manifestati iubirea, cum trebuie sa fie iubirea pentru a fi eficienta? Intensa? Focalizata? Perseverenta?Poate ca ar trebui sa ne strigam toti aici iubirea, de orice natura ar fi ea. De Dumnezeu, de parinti, de copii, de prieteni, de fluturi, de lumea intreaga, sa venim aici si sa strigam :" VA IUBEEEEEEEEESC!"
Ati avut blocaje in a manifesta, exprima iubirea ? REtineri? Teama, influente, ajutoare?Iubire exaltata, responsabila, matura, exploziva...Ce tipuri de iubire ati trait sau traiti?
eu stiu altfel.....
despre singuratate
Sa doresti,sa vrei,dar sa nu ai pe nimeni langa tine...
Ai familia,ai prietenii,dar nu e de ajuns.Ei nu au cum sa te ajute,decat pana la un anumit punct.Iubirea lor are o limita fixa,pe care nu isi pot permite sa o depaseasca.
Cand esti cu ei totul e bine,dar e doar o aparenta,in adancul tau,sangerezi de moarte.In noptile reci si lungi,cand nu iti poti gasi somnul,pline de melancolie si tristele singuratati ale sufletului si inimii tale,esti singur,simti ca toata omenirea ti-a intors spatele,iar momentele fericite traite peste zi cu familia si prietenii,nu ti-se mai par asa de fericite,pt ca sub ele ghicesti disperarea,incercarea de a uita ca esti singur,dar nu poti sa faci nimic.
Asa ca golul din tine si nesiguranta vor creste,pe zi ce trece,iar fericirea si iubirea aparenta a cuplurilor din jurul tau,se va transforma pe rand in invidie si ura,alternand cu scurtele momente de nepasare si amorteala sufleteasca.
Dragostea pe care o cauti, e diferita de ceea pe care ti-o ofera prietenii si famlia,e o dragoste palpabila,concreta,pe care vrei sa o simti,nu sa o gandesti.
Este dragoste si este foame,in acelasi timp,sa simti acea atingere care te ridica pe cele mai inalte culmi ale extazului si pasiunii,atingerea care te face sa cedezi,sa renunti la lumea ta,in favoarea lumii lui/ei.
Tanjesti,vrei,dar nu poti sa ai!
Vrei pe cineva care sa iti zambeasca,sa te sarute,sa te imbratiseze,vrei un lucru pe care nu il ai si nici nu poti sa il ai!
Vrei sa fii iubit,dar esti singur!
Stai in singuratatea si durerea ta,suferi,strangi din dinti,zilele trec iar tu treci odata cu ele.
Golul din tine devine atat de mare,incat atunci cand ai ocazia sa-l umpli,fie si partial,nu te mai uiti sa vezi daca rodul cautarilor tale,este ceea ce cauti tu cu adevarat,esti o persoana disperata,nu mai ai de ales,nu mai poti.
Ai ales,iar de aici incolo,incepe adevarata suferinta,singuratatea iubirii,pt ca o sa fii si mai singur,desi in mana ta este stransa o alta mana.
despre singuratatea iubirii
Atunci cand alegi sa iti continui viata,in compania unei alte persoane,faci o alegre buna..pt voi doi.
Dar pt tine?
In cazul in care te-ai implicat emotional intr-o relatie care esueaza,e cam greu sa te retragi din ea,nevatamat si cu zambetul pe buze.
Semnificatia iubirii,ce aduce ea in viata?
Pt inceput gelozie,intr-o masura mai mare sau mai mica,apoi vin grijle si indoielile,compromisurile fara numar,facute in favoarea iubirii dintre voi doi.Dar are si partile ei bune,acele iluzii,placebo-uri,care te fac sa crezi ca totul e bine,deoarece iubesti si oferi dragostea ta si pe tine insuti totodata,neconditionat!
Esti indragostit si crezi ca ai facut o alegere corecta,dar nu ai facut!
In noua ta calitate de indragostit,ai tendinta de a proiecta asupra unei persoane relativ mediocre,toate dorintele si visele tale.
In felul acesta aceea persoana va deveni in ochii tai,mult mai mult,decat este de fapt in realitate.Pt cineva din afara,care judeca in mod obiectiv,realitatea e cu totul alta.De aceea dragostea celor din jurul nostru,este in general,atat de incomprehensibila.
Iar peste saptamani,luni,ani,constati deodata ca persoana de langa tine s-a schmbat brusc,iar tu nu mai intelegi nimic.Nu s-a schimbat,pur si simplu,una din "mastile" cu care tu a-i acoperit-o, a cazut,expunand-o astfel cu adevarat in ochii tai.Iar adevarul uneori doare.
Intr-o relatie trebuie sa fie vorba in primul rand,despre nevoi si trebuinte,daca puteti sa va acoperiti reciproc,nevoile,e fantastic,dar daca nu,nu are rost sa mai continuati.Un compromis facut de prea multe ori,nu e altceva decat un pas inapoi,pt cel care il face.Prea multe compromisuri si esenta ta este pierduta,nu mai stii cine esti si ce vrei.
Cati dintre noi,au dat tot ce au avut,ba chiar mai mult,altei persoane,crezand ca prin asta isi dovedesc dragostea si credinta fata de ea,ca in final aceea persoana,sa constate ca a primit tot ce se putea primi de la el,si sa isi caute un nou partener,care are noi lucruri de oferit?
Iubirea,un cuvant frumos,nu?
Dar iubirea e de fapt frica,frica de a fi mintit,inselat si abandonat.
Iubirea este depedenta,lipsa de libertate,pe care ti-o provoci singur si nesilit de nimeni.Intr-o relatie cineva este mai slab si cineva mai puternic,iar cel puternic se va folosi intotdeauna de cel slab,il va folosi pt realizarea unor interese proprii si pur egoiste,fie si in mod inconstient,acesta e asa-zisul compromis
Atunci cand marea majoritate a deciziilor,pe care l-e iei intr-o relatie,sunt in favoarea celuilat,te-ai ars.Esti slab si o sa pieri mai devreme sau mai tarziu!
In iubire tot ce prmesti,trebuie sa dai inapoi,altfel nu e iubire,e dar un furt de sentimente si pasiune la adresa celuilalt,tot ce ii dai inapoi e durere si nesiguranta.
Cand vine vorba de iubire,renuntati la altruisme si gesturi de kamikaze inrait,nu se merita!
Incercati sa va completati reciproc nevoile,suntem oameni diferiti,cu nevoi diferite,acceptati-va ca atare,cu tot cu calitati si defecte.
Nu cautati perfectiunea,caci nu exista.Iar daca prin absurd ar exista si a-ti gasi-o,sa stiti ca la randul ei,perfectiunea cauta perfectiunea,in niciun caz pe voi.
Voi,cei care asemenea mie,a-ti avut relatii total nereusite,sa nu credeti ca totul e pierdut,daca nu a-ti gasit partenerul ideal,sau daca nici macar nu a-ti reusit sa va dati seama cum ar trebui sa fie partenerul si relatia ideala.
Noi,am invatat ceva mult mai valoros,am invatat,cum NU AR TREBUI SA FIE.
Si nu uita-ti,alegerile pe care l-e facem sau nu l-e facem n-e urmaresc toata viata,in special cele gresite.
