Lightsome a scris:inimă (pl. inime) substantiv feminin nearticulat articulatnominativ-acuzativ singular inimă inima
plural inime inimele
genitiv-dativ singular inime inimei
plural inime inimelor
vocativ singular inimă, inimo
plural inimelor
inimă (pl. inimi) substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular inimă inima
plural inimi inimile
genitiv-dativ singular inimi inimii
plural inimi inimilor
vocativ singular inimă, inimo
plural inimilor
Lightsome, este lăudabil că vrei sa ajuţi, dar atenţie că pluralul de la inimă este inimi.
Forma inime, care este oricum una invechita, este pluralul substantivului inimă, care insa nu se refera la organul uman, ci la inima căruţei, partea cea mai importanta (şasiul să zicem) care leaga osia din fata de cea din spate.
