Început de adi_alina, Vin 3 nov 2006 · 39 răspunsuri · 34.789 vizualizări
Cleric, cata diplomatie... 
Bagherra, dupa cum a zis si Cristinick, puteai sa dai raport, nu sa faci show pe un topic serios. Asa stie Cleric sa isi expuna opiniile, insa tu te-ai apucat sa arunci cu noroi si nu numai in el.
Valabil pentru toti: macar din respect pentru gravitatea bolii tratate in acest topic, abtineti-va, daca respect pentru interlocutor nu aveti. Acesta este un avertisment!
eu nu am gresit cu absolut nimic am pus si eu intrebari legate de aceasta boala unchiul meu are aceasta afectiune si ma intereseaza mai multe detalii. astept rasp voastre . va multumesc!
in loc sa va certati tot timpul mai bine sa incercam sa gasim ceva impotriva cancerului,toti care scriu pe acst forum au o legatura directa sau indirecta cu boala
nu va mai jigniti si nu va mai certati cautati sa fiti mai buni unii cu altii(si asta nu este un cliseu va asigur ca chiar functioneaza)
este super cand incerci sa ajuti pe cineva chiar si cu o vorba buna sau un sfat
nu este destul ca boala asta e crunta?
haideti sa ne ajutam unii pe altii ca toti avem nevoie de incurajare si de bunatate in viata noastra
Din pacate si nefericire pentru beneficiarii acestei boli, eu una pot sa va spun ca si Cleric si Monica au ambii dreptate. Prea multa dreptate.
Eu personal, in 2005 am facut ulcer gastro-duodenal. De ce? Munceam ca o turbata, in jur de 14 ore din 24, doremam cel mult 3-4 ore si mancam numai si numai minuturi si alte din astea, bineninteles, doar cand imi mai aminteam ca sunt totusi umanoid si nu robot. In plus, avand o functie de raspundere si lucrand cu oamenii, starea psihica si sufleteasca a fost factorul major in declansarea bolii.
In plus, asa cum bine se stie, toamna si primavara, dar in special toamna, sunt anotimpurile de iad pentru cei sensibili sau bolnavi cu stomacul.
Pentru mine personal, solutia a fost una singura: am renuntat la acel servici, am facut tot ce mi-a stst in puteri sa refac functionalitatea normala a organismului si am reusit, fara prea multe medicamente.
Am facut asa: in fiecare dimineata am luat pe stomacul gol un omez(omeran), iar in timpul zilei, la arsuri, dicarbocalm. si ulei de masline, zeama de cartof crud si evident, dieta si, evident, multa liniste. Asta timp de aproape doua luni de zile.
Si acum am recidive, spre exemplu in luna februarie m-au tinut in continuu durerile.
Va povestesc de trei cazuri din familia mea, rude indepartate.
1. Un copil traumatizat de mama, traumatizat fara cea mai elementara sansa de recuperare, a incercat din rasputeri sa isi faca o viata fara ajutorul ei. Saracia, munca extenuanta si hrana inlocuita cu tutun mizerabil si cu alcol tot mizerabil, l-au dus evident pe masa de operatie. Asta doar ca sa nu se spuna ca nu s-a facut nimic. A murit la scurt timp, cu toate incercarile disperate de a repara raul facut. El avusese cancer.
2.Un tanar cu parinti instariti s-a angajat la un moment dat intr-un post foarte greu, ce presupunea multa atentie si incordare si folosirea armelor, in cazuri extreme. A fost caracterizat ca avand un psihic foarte puternic.
Cu trecerea timpului, in incercarea disperata de a-si face o prietena si de a se casatori, asta la impunerea parintilor, a ajuns un fricos si un papa lapte. Solutia? Alcolul si tutunul. Urmarea? Pierderea jobului si...bisturiul.
Dintr-un munte de om, frumos si atragator, a ajuns un schelet umblator. Sufleteste si emotional.......
3.Tot un barbat, coplesit de responsabilitaile unui servici greu si ale familiei, a facut ulcer hemoragic. Asta fara sa consume alcol sau tutun. A fost operat de doua ori si acum este bine sanatos, cu mici puseuri toamna si primavara. Ce l-a salvat pe el? Familia i-a oferit cantitati enorme de caldura si afectiune si protectie. Si-a pastrat si jobul si acum, pe langa servici, are o afacere buna, o vila superba si copii de vis.
Ce au in comun cazurile astea? Si la ei, barbati fiind, dar si in familia mea, in partea feminina, boala s-a declansat in jurul varstei de 30 de ani, pe fondul muncii extenuante, al alimentatiei proaste si irationale si pe fond psihic.
In prinul caz este vorba de socrul meu decedat la 40 de ani. Sotul meu, marcat fiind pe viata de pierderea tatalui la numai 8 ani, nu a dus o viata foarte grea, din punct de vedere material, dar, la fel, munca extenuanta, responsabilitaile mari, consumul exagerat de cafea au declansat, tot in jurul varstei de 30 de ani, o boala ciudata, pe care doctorii nu au reusit sa o identifice.
Renuntarea la acel servici prea solicitant, dietele drastice si un regim de viata mai sobru sa zicem, i-au lungit viata cu 10 ani. Din pacate, in 2006 s-a declansat ceea anuntasera simptomele: insuficienta hepatica. Solutia? Stairway to heaven.
Toti banii din lumea asta nu pot cumpara un strop de afectiune si de caldura, un medicament atat de rar si atat de putin pretuit. C'est la vie!!!
floria ai mare dreptate
scuze florina
Fluffycat imi pare tare rau , dar ai mers la medic? ti ai facut endoscopie?
unchiul meu si acum este la clinica la iasi internat asteptam rezultatul biopsiei si in functie de el va trebui sa inceapa chimioterapia asa a spus prof care la operat rog pers care au trecut prin asta sa imi spuna si mie ce se va intampla cand va incepe chimioterapia ii va fi rau? ce se va intampla? noi lui nu i am spus de ce sufera el stie k are un ulcer nu stim cu sa il luam este o pers slaba si sa nu facem mai rau , va rog ajutatima cu sfaturi. va multumesc
Efectele adverse ale chimioterapiei nu sunt din cele mai placute. Unii insa le suporta mai bine decat altii pt care sunt un calvar iar ce-i face pe unii sa le suporte mai usor n-as putea sa-ti spun fiindca stiu cazuri care n-au luat nici un alt tratament.
Despre ai ascunde in totalitate boala, personal cred ca nu-i o idee stalucita, fiindca atunci cand va merge la oncologie sa faca citostaticele tot isi va da seama si va crede ce-i mai rau. Incercati sa-i ascundeti numai gravitatea bolii fiindca el trebuie sa stie cu ce are de luptat si sa o faca in mod constient. In plus de asta trebuie sa aiba incredere in cei apropiati si nu poti avea incredere in cei care te mint. Daca este sau nu o persoana slaba, abia acum o sa va convingeti, dar slab sau puternic trebuie sa-i oferiti motivatii puternice si incarcati sa puneti accentul pe aspectele pozitive ale tuturor lucrurilor. Niste discutii cu un psiholog specializat ar fi indicate daca gasiti unul.
Sanatate si vesti bune!
da asa este si eu sunt de parere ca ar trebui sa stie. Iti multumesc pt sfaturi si am incrredere in Dumnezeu ca va fi bine , deocamdata asteptam biopsia in functie de ea profesorul va lua decizia finala
am uitat sa va spun k unchiul meu sufera si de diabet
Va multumesc fff mult pt sfaturile pe care mi le ati dat dar unchiul meu sa stins luni dimineata la 5 nu a mai apucat saracul nici chimio sa faca, sambata se simtea mai bine in urma operatiei dupa a facut febra voma si l au dus la reanimare si sa stins imi pare rau k avea doar 51 de ani
intradevar cancerul este o boala nemiloasa si crunta
intradevar cancerul este o boala nemiloasa si crunta
Dumnezeu sa-l odihneasca pe unchiul tau! Desi poate parea cinic, a fost scutit de o mare suferinta.