Fiecare dintre noi are printre cunostinte cate o femeie trecuta de multisor de varsta - sa-i zicem acceptata- a casatoriei, dar care, din varii motive a ramas singura. Cu siguranta fiecare cunoastem sau am auzit de cate un barbat care a imbatranit lipsit de consoarta. Si ne-am intrebat, probabil, care au fost motivele pentru care acesti oameni n-au procedat la fel ca majoritatea, adica nu si-au pus pirostriile si n-au trait alaturi de un partener, "fericiti, pana la adanci batranete, facand copii si punand muraturi"?
Exista oare indivizi incompatibili cu institutia casatoriei ? Sa fie de vina deceptiile amoroase? O doza de egoism? Sau, pur si simplu, nu toata lumea vede viata prin prisma izmenelor barbatesti si a scutecelor puse la uscat pe balcon ?
Va invit sa dezbatem drama, fericirea sau indiferenta oamenilor singuri!
