As vrea un sfat daca va rog frumos!

Iti e frica clar....greu de la a cauta pe cineva sa-ti fie iubita pana la cineva care iti poate fi iubita ,eventual sotie si cu un copil . Am mai spus si ma repet : Nu conteaza trecutul....ci doar prezentul si viitorul .

Vei vedea cum o sa plangi cand acel copil ,daca vei incerca sa il iubesti, iti va spune pentru prima oara "tata" .

Gandeste-e doar la acest moment .

mirica a scris:

pe scurt nu ma pot impaca cu gandu ca are un copil cu altcineva...

gandeste-te ca te casatoresti, ca e totul perfect in viata voastra, dar.... nu puteti avea copii, eventual din vina ta

ce veti face?

poate ca vei infia un copil si il vei iubi ca pe copilul tau - de ce ar conta daca este chiar copilul tau?!?

mirica a scris:

mai bine sa ma urasca s-au sa ma priveasca ca pe un nimic decat sa-i fac rau...

mirica a scris:

nu o iubesc si nu cred ca ma iubeste!!! suntem doar de 3 saptamani impreuna... i-am zis si mamei de ea... nu are nimic impotriva ei...ba chiar a vazut cateva poze din mobil... si ia placut mult...in fine... va multumesc la toti pentru sfaturi si am luat o decizie... ma despart de ea... nu vreau sa-i fac rau mai incolo nici ei nici micutului...mai bine acum decat mai incolo cand ar deveni totul mai complicat si ar avea alti nevinovati de pierdut mai ales ala micu care nu are nici o vina... poate ca sunt orgolios,egoist dar eu vreau familia mea si un copil al meu... nu vreau sa cresc copilul nimanui... cu toate ca o plac mult nu pot trece peste acest aspect...asa sunt eu cu rele cu bune... dar ea merita un barbat care sa o accepte cu micutz iar eu nu sunt acela... nu zic ca nu il plac... e chiar dragutel dar nu ma pot impaca cu ideea asta...iar sa continui mai departe cu ea numa de dragu de a avea o relatie si o femeie langa mine, nu vreau deoarece s-ar complica prea mult relatie si ar avea amandoi de suferit...

mirica a scris:

Nu pot sa-i zic asa ceva... pentru ca s-ar complexa si mai tare si nu mar crede... si nu merita ca din cauza fixului meu sa i-si piarda increderea in barbati s-au in ea... o sa-i zic ca am inselat-o s-au ca i-mi place de altcineva si a fost totul o joaca pentru mine ca m-am folosit de ea...mai bine sa ma urasca s-au sa ma priveasca ca pe un nimic decat sa-i fac rau... orcum deja cred ca i-am facut si habar nu am ce o sa-i zic inca dar adevarul nu vreau sa il zic... deoarece nu cred ca as vrea sa fiu in locul ei...

Numai la asta nu ma asteptam. Eu cred ca nu aveai nevoie de un sfat, mai mult vrei sa ti se accepte gandirea asta egoista.

Pacat ca exista asemenea oameni, esti apt de-a dezamagi profund o femeie, esti un pericol social pentru sexul majoritar.

Mai rau nici nu poti face decat sa nu fii sincer nici in al doisprezecelea ceas...dar cred ca asta nici nu te mai intereseaza.

Succes in a gasi o minciuna "reala" la despartire.

mirica a scris:

nu o iubesc si nu cred ca ma iubeste!!! suntem doar de 3 saptamani impreuna... i-am zis si mamei de ea... nu are nimic impotriva ei...ba chiar a vazut cateva poze din mobil... si ia placut mult...in fine... va multumesc la toti pentru sfaturi si am luat o decizie... ma despart de ea... nu vreau sa-i fac rau mai incolo nici ei nici micutului...mai bine acum decat mai incolo cand ar deveni totul mai complicat si ar avea alti nevinovati de pierdut mai ales ala micu care nu are nici o vina... poate ca sunt orgolios,egoist dar eu vreau familia mea si un copil al meu... nu vreau sa cresc copilul nimanui... cu toate ca o plac mult nu pot trece peste acest aspect...asa sunt eu cu rele cu bune... dar ea merita un barbat care sa o accepte cu micutz iar eu nu sunt acela... nu zic ca nu il plac... e chiar dragutel dar nu ma pot impaca cu ideea asta...iar sa continui mai departe cu ea numa de dragu de a avea o relatie si o femeie langa mine, nu vreau deoarece s-ar complica prea mult relatie si ar avea amandoi de suferit...

pai... trebuia sa incepi asa de la bun inceput... nu sa ne lasi sa ne racim gura de pomana :evil:

maturizeaza-te, umbla cu femei fara copii care sa nu-ti bulverseze micul tau univers... bye, bye .

Mda... nu va condamn stiu cas egoist... si asta mis eu!!! nu trebuie sa ma placa nimeni... ma plac eu asa cum sunt,si nu m-am despartit de ea,am fost la ea si cand am privit-o in ochisori ei dulci m-am topit de tot si na... nu pot se pare ca o plac mai mult decat ma asteptam...iar in ce il priveste pe micutz...il plac...e chiar mumusel nu stiu de o sa il iubesc vreodata habar nu am da nici nu ma mai intereseaza atata timp cat sunt inebunit dupa ea... iar daca voi ziceti ca dragostea pt. el o sa vina cu timpul... asa sa fie daca nu... eu nu am ce face dar nu stiu ea ma inebuneste... ma face fericit si asta e tot ce conteaza deocamdata...daca va fi sa vina ceva pe parcurs si fata de el asa sa fie s-au poate nu ma va vrea ea mai incolo...am decis sa las sa decurga lucrurile de la sine.

Deschide-ti inima, omule, ce te moscai atat cu viata ta!

Crezi ca o mama nu stie ca nu-i poate iubi copilul oricine? Crezi ca ea nu stei ca poate fi agreata de un barbat pt calitati pe care un copil nu le are si ca afectiunea pt copilul ei e cu totul altceva in relatia ei de iubire...

Neiubirea ta pt copil se va vedea - de va ramane. O mama simte. Daca nu va discut acu tine despr asta e posibil ca si ea s prefere sa lase lucrurile sa curga de la sine. Un copil poate intelege orice daca ceea ce se intampla se petrece cu sinceritate. Poarta-te sincer cu el, nu forta sentimentele tale pt el. Baga-l in seama atat cat simti.

Poarta-te sincer cu el, nu forta sentimentele tale pt el. Baga-l in seama atat cat simti.

Pai il bag... si ma si joc cu el uneori si ai iau si ciocolata si io dau pe ascuns ca mamica nu il lasa la dulciuri...

si e neastamaparat si jucaus uneori prea tare si ma stresez un piculet ca nu ma lasa sa ma joc cu mamica cand vreau eu... dar nu astea sunt problemele sapoi nu ma deranjeaza el... ca nu are ce rau sa imi faca ca e o fiinta nevinovata pe mine ideea asta ma inebuneste ca nu e al meu!! si egoismu din mine i-mi zice de ce sa cresc eu copilul altuia... macar recunosc ca sunt egoist dar asta sunt eu...cu bune cu rele... in fine... nu mai zic nimic ca nu mai am ce zice...

Buna,

Desi nu pari genul, cred ca ai vazut prea multe telenovele. Te-ai gandit sau cel putin ai incercat sa-ti imaginezi vreodata ce responsabilitati implica cresterea unui copil de un singur parinte, in cazul de fata mama?!!!! Sunt convinsa ca ai observat cate eforturi face sa-si creascca copilul, sa-i fie si mama si tata in acelasi timp! Sustii ca-ti place mama dar nu poti accepta copilul, asta nu denota doar egoism ci...lasitate, vrei sa o parasesti motivand o minciuna....lasitate, te temi de posibila ''reactie'' a familiei...iarasi lasitate!

Incearca sa te bucuri de fiecare zi ca si cand ar fi ultima, iubeste neconditionat chiar si un mic inger care n-are nici o vina ca si-a ''ales'' mama inainte sa o cunosti tu!

mirica a scris:

Poarta-te sincer cu el, nu forta sentimentele tale pt el. Baga-l in seama atat cat simti.

Pai il bag... si ma si joc cu el uneori si ai iau si ciocolata si io dau pe ascuns ca mamica nu il lasa la dulciuri...

si e neastamaparat si jucaus uneori prea tare si ma stresez un piculet ca nu ma lasa sa ma joc cu mamica cand vreau eu... dar nu astea sunt problemele sapoi nu ma deranjeaza el... ca nu are ce rau sa imi faca ca e o fiinta nevinovata pe mine ideea asta ma inebuneste ca nu e al meu!! si egoismu din mine i-mi zice de ce sa cresc eu copilul altuia... macar recunosc ca sunt egoist dar asta sunt eu...cu bune cu rele... in fine... nu mai zic nimic ca nu mai am ce zice...

In primul rand: daca mama nu il lasa sa manance multe dulciuri, tu de ce treci peste deciziile ei?

Iubirea fata de un copil incepe cu a avea grija sa nu il pui in situatii care ii fac rau.

Cred ca de fapt nu esti pregatit sa iti asumi niste responsabilitati. s-a mai spus pe aici, te roade gandul ca e copilul altui barbat. Un copil e un copil. Pana la urma nu iti cere nimeni sa il iubesti ca si cum ar fi al tau. Asa ca nu te mai da in spectacol (ciocolata, dusul in spate etc)a sa o impresionezi pe mama. Mai cinstit ar fi sa ii spui ce te framanta .

Ce -i aia ...'e dragutzel'? un copil e un copil, o fiinta nevinovata care are nevoie de grija, educatie, afectiune , oferite de niste adulti responsabili.

Gandeste-te: ce anume te sperie? copilul, care nu e al tau, femeia care a afost si a altuia, responsabilitatile implicate de o astfel de relatie?....

inclin sa cred ca si daca ai fi cu cineva si ai afla ca urmeza sa ai un copil, te-ai simti la fel de speriat la gandul ca nu mai poti sa te joci cand si cum vrei cu mama pentru ca este copilul intre voi....

O parere....

albella a scris:

Gandeste-te: ce anume te sperie? copilul, care nu e al tau, femeia care a afost si a altuia, responsabilitatile implicate de o astfel de relatie?....

inclin sa cred ca si daca ai fi cu cineva si ai afla ca urmeza sa ai un copil, te-ai simti la fel de speriat la gandul ca nu mai poti sa te joci cand si cum vrei cu mama pentru ca este copilul intre voi....

O parere....

Te inseli mult in ceea ce ma priveste... i-mi doresc enorm o familie si mai mult un copil,o fetita...si puteti sa o numiti toti cum vreti la mine atitudinea mea... lasitate,egoism...nu ma sperie nici responsabilitatile care implica o relatie cu ea... efectiv nu i-mi place ideea de a creste copilul altui barbat...ce va e asa greu de inteles?? nu sunt genu care sa fuga de responsabilitati dar sunt genu care are fixu asta idiot si punct... si nu cred ca sunt singuru care gandeste asa s-au daca sunt asta e da nu mai bagati motive ca fug de responsabilitati s-au mi frica de un copil pentru ca i-mi doresc mult unul dar unul care sa fie al meu, poate am o gandire mai ciudata s-au gandesc gresit dar nu i-mi surade ideea ca cresc copilul altcuiva si punct...il plac dar doar atat nimic mai mult.

Si da albela ma sperie copilul ca nu e al meu ce ti se pare asa de anormal? adica nu ma sperie ma deranjeaza... de stiam ca are copil nici nu mai ridicam ochi la ea din moment ce sunt atatea femei fara un copil dar am aflat dupa o saptamana iar eu deja o placeam si acum o plac si mai mult si nu i-mi pare rau ca am cunoscut-o.