De ce "e bine" sa minti?

pai si eu am fost mintita, dar imi dadeam bine seama, asta face diferenta

vreau sa spun ca uneori adevarul ar parea vulgar daca ar fi spus, iar o minciunica foarte clara il face vizibil :roll:

Hmm,nu e bine sa minti,dar as dorii sa cunosc persoana care zice ca nu minte!

Normal ca trebuie sa minti. Daca e in joc pielea ta, trebuie sa minti. A minti este o arta. Nu vorbesc de minciunelele alea pe care le spune omul ca sa dea gust unei povesti, alea sunt usor de detectat si de trecut cu vederea, de asemenea. Vorbesc de real deal. Daca nu minti ca sa te aperi inseamna ca iti lipseste instinctul de autoconservare.

Eu n-am ajuns pana acum in postura sa ma apar cu o minciuna. Adica ar insemna ca e o lupta serioasa sau ce? :)

Cand e "in joc" imaginea ta, mi se pare normal sa minti.

De ce '' e bine'' sa minti?.... 8) :) pentru ca uneori minciuna chiar te ajuta sa te scoata dintr-o situatie penibila sau mai putin favorabila..... eu nu sunt contra minciunilor dar nici sa devina un ''obicei'' sau sa fie foarte grava nu consider ca este bine .... concider ca o minciunica mica mica este binevenita uneori :)

Lightsome a scris:

Hmm,nu e bine sa minti,dar as dorii sa cunosc persoana care zice ca nu minte!

:)

Eu nu mint.

Ma rog, postarile de la paranormal in care joc tot felul de roluri fantastice, nu se pun.

Abc2009ro a scris:

Eu nu mint.

Nu te pot contrazice, 8) nu te cunosc,dar totusi, candva,undeva, e posibil sa fi mintit si sa nu-ti amintesti? :)

spider a scris:

Ati citit bine....titlul nu este gresit. Chiar asa am intrebat. De ce e bine sa minti?

Navigam pe internet si am intrat pe un forum unde se discuta acest subiect.

Mai exact suna cam asa:

"E bine sa minti? da

cand e bine sa minti? tot timpul

Complicatii? da in minciunile tale. e bine sa tii minte ce minti

Sfaturi? Nu baga minciuni noi, cel mai bine e sa distorsionezi adevarul, spre simplitate, nu spre complicatii.

esti nebun? da, dar asta nu are legatura. Mintitul e ceva necesar pentru a proteja si a te proteja. Oamenii sunt unici. Fiecare intelege aceeasi problema in alt fel. Spune-i ce vrea sa auda, nu ce-a fost!

Tu ce zici?"

1. Nu.

2. Cand altfel nu se poate.

3. Da, dar cand te lovesti de superficialitatea umana, nu-i deloc greu si nu trebuie deloc sa fii genial. La fel cum si superficialitatea noastra a asigurat "picioare lungi" minciunii altora.

4. Intelege-te pe tine insuti. Nevoia de a minti iti spune in primul rand destule despre tine.

5. Same.

Per total, desi absolut fiecare om se va bate in piept cu sinceritatea lui, cu pretentii de sinceritate, cu juraminte ca este in stare sa gestioneze si sa asimileze adevarul, adevarul este ca oamenii cer sa fie mintiti. Si fac asta nu direct, ci prin atitudinea pe care o au fata de adevaruri. De fiecare data cand am mintit, am facut-o pentru ca mi-a fost fortata mana in sensul asta. E o chestiune de supravietuire, pana la urma. Mi-e mai drag si-mi tine mai de cald binele meu decat iluziile despre o lume perfecta ale impricinatului.

Si inca ceva. Oamenii nu cred orice minciuna - si spun asta mai ales vis-a-vis de relatii. Ei ingurgiteaza mai ales minciunile care rezoneaza cu iluziile pe care si le creaza in mintea lor. Si spun asta bazat pe observatiile legate mai intai de minciunile pe care le-am ingurgitat eu de la altii si apoi de cele legate de "gogosile" servite de mine insami. Nu poti crede decat ceva ce in adancul tau iti doresti sa fie adevarat. Minciuna servita de celalalt este "leacul" pentru minciunile din tine.

Raman insa la parerea ca cel mai "curat murdar" este minciuna prin omisiune. Asta da, este un dar de la Dumnezeu. :) Sunt sigura ca pana si El este constient ca avem dreptul la o intimitate foarte intima. 8)

minciuna perpetueaza minciuna, si nimeni nu iese castigat, intr-un final