România
Roportal.ro

Epilepsie

Început de Cristia, Lun 25 sep 2006 · 546 răspunsuri · 342.055 vizualizări

doina i17 mesaje#61
mamiandu a scris:
Doina, am citit cazul tau pe un forum specializat pt copiii. De fapt, de acolo stiu de Dr Rogozea si Dr Craiu. Ai fost acolo? Nu ti-au dat nici o solutie? Si de ce Romania? Daca nu ai primit raspuns pana acum e clar ca nu prea se face pe aici...

In strainatate nu se poate? Si doctorita noastra ne-a dat ca posibila rezolvare a "problemei" aceasta solutie, dar nu era prea incantata. Cica nu prea are rezultate scontate...

De unde esti? Am incercat sa-ti trimit un PM, dar nu merge. Poti sa-mi dai adresa ta de email?

Laura, ma bucur ca te-am putut ajuta. Mult succes in continuare! Poate este doar o faza de moment si sub tratamentul corespunzator si cu o viata ordonata, tatal tau nu va mai face crize... Stiu ca la bebelusi, daca fac crize, creierul este afectat, dar la oamenii mari, chiar la varsta a doua ce li se intampla in urma crizelor? Ce urmari au aceste crize la oamenii mari cu creierul deja format?

Anya, ti-am scris pe mes. Ai primit mesajul?

Mamiandu,multumesc.S-ar parea ca nici PM-ul tau nu merge.Te rog mult sa incerci pe PM-ul celalalt,unde ai mai citit despre noi.N-as vrea sa-mi etalez datele personale pe forum.Acolo iti voi da adresa mea de mail.Multumesc din nou!

mamiandu27 mesaje#62

Buna Doina, am incercat sa-ti scriu pe celalalt PM, dar nici asa n-a mers. S-ar putea sa fie ceva la mine in renerula. Oricum scrie-mi te rog pe email: [email protected]

Numai bine!

"Implant care previne crizele de epilepsie

Natalie Seed,

Tokanu9 mesaje#63
Lady Blue a scris:
:jester: Buna tuturor! Eu am aceasta boala de aproape 17 ani. Totul s-a declansat din cauza ca medicii nu mi-au tratat corespunzator o boala a copilariei. Asta mi se pare incorect deseori...de ce din cauza neatentiei cuiva (nici macar a ta) sa suferi o viata intreaga....pt ca este si suferinta mereu sa traiesti cu nesiguranta daca peste tot vei fi primit (job, alti prieteni, etc), ce poti si ce nu sa faci, intervin atatea intrebari la care uneori cam cu greu primesti raspuns, etc. Am trecut de scoala generala, liceu, facultate, iar acum lucrez cu bine (deoarece am vazut mai sus o intrebare de genul asta....mentionez ca lucrez in invatamant fara probleme). S-ar putea spune ca duc o viata normala avand in vedere ca sub tratament eu nu am crize....si oricum si alea le-am avut cam de vreo 4-5 ori in toata perioada vietii. Am fost la o multime de analize atat in Romania cat si strainatate si paradoxal nu mi s-a gasit nimic ca as avea epilepsie....ma simt aiurea din aceasta cauza....iar doctorii mi-au dat un raspuns extrem de vag: am epilepsie doar uneori....mi se pare raspuns irelevant din partea unor medici insa. Chiar mai mult....mi-au sugerat sa intrerup tratamentul si sa accept cam o criza la 1-2 ani, desi am citit si eu si au recunoscut si ei ca acestea mi-ar dauna....pt ca de fiecare data cand aceasta se intampla dauneaza intr-o oarecare masura creierului. Eu nu stiu de la ce apar crizele...ca mi se intamplau in somn...apucam sa ma trezesc cateva secunde vrand sa strig dupa ajutor (pt ca am crize grand-mal la care am nevoie de ajutor ca sa nu-mi inghit limba)....probabil stresul uneori din diferite zile precendente...ca altfel nimeni nu poate explica.

:) Oricum....ceea ce ma mira la persoanele pe care le cunosc cu aceasta boala este "norocul" ca nu avem probleme cu ficatul....sa fim seriosi la cate medicamente luam (eu as zice ca am luat in toata perioada cam un camion cel putin de medicamente)...deci ma mir ma mir ca rezista ficatul si stomacul.Caderea parului poate aparea desigur de la medicamente....scrie chiar la unele in prospect (am inteles ca cel mai mult la Depakine). Am luat de-a lungul timpului o serie f larga de medicamente:Carbamazepina, Fenitoin, Depakine, Orfiril (altele pe care nici nu mi le amintesc momentan), iar acum iau Lamictal. Medicamentele le primesc gratuit (si le-am primit gratuit dintotdeauna), dar acum sunt pana la un anumit plafon....3-4 milioane....nici nu mai retin...iar avand in vedere ca Lamictalul e mai scump....uneori accept sa platesc o oarecare suma in plus (maxim am platit 500 mii vechi)....si aceasta pt ca cu Lamictal am inteles ca oricand pot intrerupe si sa incerc sa raman insarcinata fara sa astept cativa ani....desi nu stiu....si poate imi spuneti careva din voi daca stiti....cat de posibil imi va fi sa duc o sarcina avand in vedere ca am epilepsie si nu voi mai putea lua medicamente).

:friends: Prietenii care stiu de boala mea, cunosc si boala in general si inteleg ca nu imi influenteaza deloc modul de viata (ma refer fata de ei, ca logic ca medicamentele le iau sfinteste si ma feresc de alimentele care fac rau si alte posibile declansatoare ale crizelor....dar singurul lucru la care nu am putut renunta: este calculatorul). Pana acum nu am avut ocazia sa-mi anunt vreun prieten-iubit de boala mea....pana zilele trecute si pt marea mea fericire el nu a comentat nimic negativ, ci dimpotriva ma sustine si mi-a zis ca stie cum se procedeaza in cazul crizelor mele. Dar am avut ocazia sa cunosc persoane care din lipsa cunostintelor in domeniu spuneau niste lucruri total aiurea despre boala (ca oamenii aceia care au nu sunt normali, ca sunt nebuni, ca nu poti discuta cu ei ca fac criza, etc etc alte aberatii). Unora le-am explicat ce stiu eu cateva lucruri despre boala....dar recunosc ca nu am vrut sa zic ca o am...acum nu stiu daca era vorba de rusine sau teama de a fi indepartate din respectiva grupare sociala. Si de cele mai multe ori...daca nu trebuie mentionat neaparat undeva ca am boala...prefer sa nu zic nimic....daca se poate asa simplu....de ce sa mai zic si sa apara discutii.

:focus: Stiu ca m-am intins enorm cu mesajul....dar am considerat ca prin toate astea am raspuns si catorva intrebari ce s-au pus aici de-a lungul timpului si plus ca mai cer si eu cate o informatie in plus ca nu-mi strica. Mersi mult pt atentie. ;)

Lady Blue a scris:

:roll: Buna tuturor! As vrea cateva informatii sau idei daca sunteti amabili....

Am boala asta de la 13 ani , am inceput cu crize una la 2 luni cand am vazut ca se agraveaza si incep lunar am fost la doctor care mi-a recomandat Finlepsin. Am luat medicamentu asta cateva zile dar din 24 de ore cat are o zi eu dormeam 20 si cand mergeam pe strada sau eram in tramvai adormeam si ma trezeam la capat....Nu le-am mai luat am fost iar la doctor pentru controale si mi-a dat prima data Convulex 300 si cand a vazut ca nu are efect si crizele sunt la 2 sapt o luna sau 2...mi-a dat Convulex de 500. pe care l-am luat de la 14 ani pana la 22 de ani . Timp in care mi-am dat seama ca pastilele pe care le iau nu au nici un efect si mi-am dat seama de asta cand am gasit de mai multe ori la Toaleta inainte sa trag apa pastile Convulex intregi in ***.

Atunci am pus piciorul in prag am vrb si cu parintii si le-am zis ca asta e ultima incercare cu pastile..M-am dus la bagdasar mi-am facut controale si analize si mi-a recomandat TEGRETOL.............pe care le iau de 6 luni dar o vreme a fost bine pana cand mi-am dat seama ca m-am trezit dimineata din somn si ma durea capu ingrozitor si mi-am dat seama ca am avut o criza. Apoi m-am dus pana la bucatarie si cand m-am intors in pat ca eram unpic ametit iar am avut o criza dar de data asta am cazut pe covor......ca acolo m-am trezit .....adevarat ca nu fac multe crize acuma fac odata la 5 luni sa zic asa....dar atunci cand fac , fac cate 2.....si deja asta nu se numeste viata....m-am saturat......si am vrb cu cumnatu meu care cunoaste pe cineva la ministerul sanatatii si am zis ca orice ar fi merg pana in panzele albe dar vreau sa fac operatie....sa scap de finitiv de boala asta ......Si despre asta vreau sa va dati cu parerea.....despre operatie...pentru ca am citit si am vazut filmare in timpul operatiei pe creier.....si stiu ca se poate face........SI nu conteaza Cati bani costa ,,,, nu asta e problema ,,,,Si inca ceva.......Daca reusesc sa fac operatie si o sa fiu ca oricare alt om.......spun cu mana pe inima ca la randul meu o sa ajut cu bani si cu orice copii bolnavi de epilepsie pentru ca stiu si eu ce fel de viata am si au oamenii bolnavi de Epilepsie......

Am 23 de ani.......am uitat sa mentionez.......ASTEPT un RASPUNS de la oricine o idee..........pe 22 iunie e ziua mea si fac 23 de ani si atunci as vrea sa termin cu noile analize si sa intru in operatie daca se poate...... VA PUP PE TOTI SI VA IUBESC>>>Multa SANATATE

post-101027-1181455916_thumb.jpg

mamiandu27 mesaje#64
Tokanu a scris:

;) Buna tuturor! As vrea cateva informatii sau idei daca sunteti amabili....

Am boala asta de la 13 ani , am inceput cu crize una la 2 luni cand am vazut ca se agraveaza si incep lunar am fost la doctor care mi-a recomandat Finlepsin. Am luat medicamentu asta cateva zile dar din 24 de ore cat are o zi eu dormeam 20 si cand mergeam pe strada sau eram in tramvai adormeam si ma trezeam la capat....Nu le-am mai luat am fost iar la doctor pentru controale si mi-a dat prima data Convulex 300 si cand a vazut ca nu are efect si crizele sunt la 2 sapt o luna sau 2...mi-a dat Convulex de 500. pe care l-am luat de la 14 ani pana la 22 de ani . Timp in care mi-am dat seama ca pastilele pe care le iau nu au nici un efect si mi-am dat seama de asta cand am gasit de mai multe ori la Toaleta inainte sa trag apa pastile Convulex intregi in ***.

Atunci am pus piciorul in prag am vrb si cu parintii si le-am zis ca asta e ultima incercare cu pastile..M-am dus la bagdasar mi-am facut controale si analize si mi-a recomandat TEGRETOL.............pe care le iau de 6 luni dar o vreme a fost bine pana cand mi-am dat seama ca m-am trezit dimineata din somn si ma durea capu ingrozitor si mi-am dat seama ca am avut o criza. Apoi m-am dus pana la bucatarie si cand m-am intors in pat ca eram unpic ametit iar am avut o criza dar de data asta am cazut pe covor......ca acolo m-am trezit .....adevarat ca nu fac multe crize acuma fac odata la 5 luni sa zic asa....dar atunci cand fac , fac cate 2.....si deja asta nu se numeste viata....m-am saturat......si am vrb cu cumnatu meu care cunoaste pe cineva la ministerul sanatatii si am zis ca orice ar fi merg pana in panzele albe dar vreau sa fac operatie....sa scap de finitiv de boala asta ......Si despre asta vreau sa va dati cu parerea.....despre operatie...pentru ca am citit si am vazut filmare in timpul operatiei pe creier.....si stiu ca se poate face........SI nu conteaza Cati bani costa ,,,, nu asta e problema ,,,,Si inca ceva.......Daca reusesc sa fac operatie si o sa fiu ca oricare alt om.......spun cu mana pe inima ca la randul meu o sa ajut cu bani si cu orice copii bolnavi de epilepsie pentru ca stiu si eu ce fel de viata am si au oamenii bolnavi de Epilepsie......

Am 23 de ani.......am uitat sa mentionez.......ASTEPT un RASPUNS de la oricine o idee..........pe 22 iunie e ziua mea si fac 23 de ani si atunci as vrea sa termin cu noile analize si sa intru in operatie daca se poate...... VA PUP PE TOTI SI VA IUBESC>>>Multa SANATATE

Buna!

In primul rand as vrea sa te intreb cate zile ai luat prima oara medicamentele, adica Filepsinul. Te intreb pt ca si baiatul meu in procesul de crestere al dozei de medicament sau cand ii introduc un nou medicament doarme foarte mult. Bine, avantajul lui este ca e bebelus si nu-i afecteaza inca viata. Dar ceea ce voiam sa spun este ca dupa un timp, probabil dupa ce se obisnuieste organismul cu ele, isi revine si nu mai doarme atat de mult. Revine la programul normal pt un bebelus de varsta lui.

Iar cu Convulex 500, nu am inteles. Ai luat atatia ani si tot faceai crize? Pentru ca asta este ideea cu epilepsia, sunt foarte multe medicamente si tb gasita formula care sa stopeze aceste crize. Doctorita noastra foloseste chiar si cate 3-4 medicamente deodata pt stoparea crizelor, chiar la copii, ca noi ne tratam la neurolog de copii.

Ma doare tare mult ce scri tu pt ca nu vreau si baietelul meu sa treaca prin suferintele astea. Am o intrebare. Ce-l din fotografie esti tu? Ai avut voie sa faci efort fizic? Pt ca si eu vreau sa-mi dau baietelul la sport, bine, nu de performanta, dar sa faca miscare, si voiam sa stiu daca are voie.

Iar cat despre operatie... Cred ca depinde foarte mult din ce cauza ai epilepsia. Sti cauza problemei tale? La noi de exemplu este din cauza asimetriei celor doua emisfere cerebrale, asa ca pe noi nu ne poate ajuta decat Dumnezeu, prin maturarea creierului in mod corespunzator, ca sa scapam de medicatie. Spui ca ai vazut operatia cum a fost facuta. Cred ca asta este destul de usor. Pacientul este studiat o perioada suficient de ndelungata pt a logaliza focarele si apoi sunt extirpate. Asa este operatia pe care ai vazut-o? Intrebarea este ce urmari a avut operatia. Si nu doar pe termen scurt, adica, gandind intr-un mod optimist, stoparea crizelor, ci si efectele pe termen lung... Eu asta nu prea inteleg la operatiile astea, nu se extirpeaza si anumiti centri nervosi, sa ajungi sa nu-ti mai coordonezi miscarile, sa ai modificari de comportament sau mai stiu eu ce? Daca cazi din lac in put? Adica scapi de una si dai de altceva?

Am mai citit despre un fel de operatie: ceva de genul separarea celor doua emisfere. Asta in ideea de a nu se extinde "afectiunea" la tot creierul si a ajunge la crize generalizate. Dar in urma unei astfel de operatii se ajunge la situatii de genul nu stie dreapta ce face stanga si mi se pare logic. Asa ca tipul asta de operatie ar cam pica. Mai ales ca e abia la inceput...

Daca esti hotarat sa faci aceasta operatie, cel mai bine ar fi sa vb cu un specialist. El iti va explica cel mai bine riscurile la care te supui. Spui ca ai fost la Baltasar. La ce medic? Aceasta operatie se face si in Romania? Ma intereseaza subiectul.

Mi-ar place tare mult sa aflu noutati in legatura cu demersurile tale.

Iti urez de pe acum La Multi ani! si Multa sanatate!

Anya2007341 mesaje#65

Nu va repeziti in sfaturi pana nu cunoasteti pacientul...pot exista diferite cauze ale epilepsiei, si dse aceea abordarea difera. La tine, Tokanu, care este cauza?...eu nu m-as repezi la o operatie pe creier...stii ce riscuri are?...extrem de mari...si pe amicii din minsterul sanatatii nu as miza la consultatie...pana acum, acolo colcaie de incompetenti si impostori in ale medicinii. Bafta daca vrei operatie, insa gandeste-te ca operezi creierul care are miliarde de neuroni...si numai cativa daca iti afecteaza in timpul operatiei, risti sa ai niste sechele crancene. Modifica terapia, pentru ca si efectele adverse ale medicatiei luate mult timp te deranjeaza. Ai grija cum te joci cu operatia, interventia se desfasoara in plin teren extrem de sensibil, unde fiecare neuron conteaza. Sanatate multa! ;)

Tokanu9 mesaje#66
mamiandu a scris:

Buna tuturor..........As vrea sa spun mai multe dar ar insemna sa scriu romane......eu sunt cel din poza intradevar si fac sport.....o sa spun mai multe despre asta si despre toate pastilele care le-am luat si ce vreau sa fac in continuare......dar e de preferat sa comunic prin mail sau mess ...e prima oara cand intru pe un forum dar e cam obositor sa scri la fiecare si nici nu prea ma pricep la forumu asta.......in fine eu o sa dau adresa mea de mail cu riscu ca nu o sa mai intru pe forumu asta sau ca o sa i-mi inchida [email protected] asta e adresa de mail si de mess tot odata...

Va pup dulce si orice vreti sa vrb cu mine stiti unde ma gasiti......Va iubesc pe toti .......va pup

Anya2007 a scris:
Nu va repeziti in sfaturi pana nu cunoasteti pacientul...pot exista diferite cauze ale epilepsiei, si dse aceea abordarea difera. La tine, Tokanu, care este cauza?...eu nu m-as repezi la o operatie pe creier...stii ce riscuri are?...extrem de mari...si pe amicii din minsterul sanatatii nu as miza la consultatie...pana acum, acolo colcaie de incompetenti si impostori in ale medicinii. Bafta daca vrei operatie, insa gandeste-te ca operezi creierul care are miliarde de neuroni...si numai cativa daca iti afecteaza in timpul operatiei, risti sa ai niste sechele crancene. Modifica terapia, pentru ca si efectele adverse ale medicatiei luate mult timp te deranjeaza. Ai grija cum te joci cu operatia, interventia se desfasoara in plin teren extrem de sensibil, unde fiecare neuron conteaza. Sanatate multa! :tease:

Mai Anya nu intelegi ca eu nu as vrea sa apelez la treaba asta cu operatia dar gandestete si tu ce inseamna ca atatia ani de zile doctorii sa-ti recomande tot felu de pastile adik sa faca experimente pe corpul tau si sa se joace cu viata si cu ficatul tau.......din cauza asta vreau sa trec la operatie chiar daca ma risc......nu te gandi ca vreau sa fac asta ca sincer nu vreau si nu mi-ar place dar daca asta e o scapare am zis sa incerc si asta.........daca as fi facut crize zilnic sau saptamanal era altceva....dar stiu ca fac o criza la 5 -6 luni si asta ma calca pe nervi...pentru ca vreau sa fac ceva in viata am posibilitatea sa fac o afacere sa fac multe multe si nu pot sa ma apuc din cauza ca ma gandesc ca o criza poate sa-mi afecteze tot si prieteni si relatii si afaceri ...sper ca ma intelegi......Te rog nu ma condamna pentru ce vreau sa fac. daca vrei sa vrb cu mine am lasat si mailu meu intr-un mesaj .......Astept un raspuns.....Va pup pe toti si va iubesc..........

Tokanu9 mesaje#67
ilona_ a scris:
Buna fetelor acum v-am descoperit si eu. Acum aproape trei ani am avut un traumatism cranian cu convulsii si coma.Cam dupa trei luni am inceput sa am parestezii pe partea dreapta, nu durau mult dar cand am avut prima data a fost rau:sa simti cum itiamoarte mana incapand de la varful degetelor....Dura putin 2-3 minute, fara pierderi de cunostinta. Medicul zice ca este spre vindecare.Acum nu am mai avut nici o criza de 6 luni dar am stari de agitatie desi iau tratament.Cand plec din casa mi-e teama sa nu imi vina rau pe strada.Stiti cumva daca tratamentul da dureri de oase, musculare?

Analizele mi-au iesit bune.Eu iau carbamazepina si cerebrolisyn.Pierderi de cunostinta nu am mai avut.

In rest respect cu strictete sfatul medicului . Am inteles ca epilepsia dobandita nu se mosteneste.Va sarut. :lol2:

Si eu iau carbamazepin(tegretol) si ma cam dor oasele in general cand stau mai mult pe scaun sau cand ma trezesc dimineata si special oasele de la piept si de la maini,......si acelasi lucru stari de agitatie si teama sa ies afara si asta ma tine mai mult timp in casa.......Dureri musculare nu am si nu cred ca o sa am ...atat timp cat ma duc zilnic la sala.....

Aveti grija de voi .......Multa sanatate si va iubesc pe toti......Va [email protected]

doina i a scris:
Chiar nu stie nimeni nimic ????Va rog mult,alta solutie nu mai vad!

Buna ziua tuturor........Eu nu sunt de parere ca acel implant e rezolvarea chiar am vrut sa apelez si eu la asta odata dar nu era nevoie pentru ca nu faceam prea multe crize si toti i-mi ziceau ca trece cu tratament.......dar pentru ce spuneti dumeavoastra ca , copilul are crize zilnic , eu zic ca trebuie analize facut si extirpat focaru care produce crizele......Adik mai pe scurt operatie....Si asta se poate face si in romania......dar trebuie sa fiti destul de convingatoare cu doctorii si pe unde va duceti.....pentru ca majoritatea se feresc sa vrb despre asta si se rezuma la analize controale si tratament medicamentos............Si eu vreau sa fac acelasi lucru dar acuma daca intr-un spital nu sunt bine primit si iar incep doctorii cu minciuni si cu experimente pe mine ....ma duc imediat in alta parte.........Sper ca pana la sfarsitu lunii sa rezolv asta.......

V-am pupat si va iubesc....Multa sanatate

Anya2007 a scris:
Schimbi medicul de familie...iti alegi alt medic, il intrebi daca te poate primi pe lista, apoi soliciti actualului medic sa iti dea fisa medicala, pentru transfer.

Medicul de familie intotdeuna o sa te trimita in alte parti si de acolo vei fi trimisa in tot felu de locuri si cei care da tratament i-ti da din ce cred ei ca ar trebui sa i-ti dea nu ce trebuie,,,,eu nu mai am incredere in doctorii astia,,,,,,,,i-si bat joc de viata si pac experimente pe noi......cu tot felu de tratamente medicamentoase............Repet i-mi asum orice risc dar vreau Operatie.........Va pup pe toti si va iubesc......Multa sanatate...

[email protected]

ruxy304 mesaje#68

buna ziua tuturor

de curand am fost diagnosticata cu epilepsie, mai precis in octombrie anul trecut, eram la lucru si totul a fost bine, cand dintr-o data a inceput sa imi fie rau, mi se facuse rece in cosul pieptului, am avut un moment de deja-vu si teama de ceea ce urma sa se intample, dupa care mi-am pierdut cunostiinta si nu mai stiu ce s-a intamplat, stiu doar ca m-am trezit la spital si ma intrebam ce caut acolo si ce au cu mine de nu ma lasau sa dorm. in urmatoarele zile am facut tot felul de investigati: tomografie, RMN si EEG, la acesta din urma mi s-a zis ca sufar de epilepsie de lob temporal. am uitat sa zic ca in urma cu 5 ani am suferit doua interventi chirugicale pe coloana intr-un interval de 8 saptamani, in urma carora m-am ales cu dureri foarte mari de cap. la un an de la aceste operati am inceput sa am atacuri de panica (mi se facea rece in cosul pieptului, de parca mi-ai fi pus gheata, eram toata alba, aveam senzatia ca pic din picioare, tot ce se intampla din acel momenet imi era foarte cunoscut ca si cum mai traisem o data, imi era teama de ce urma sa se intample, eram absenta si tot ce ma inconjura imi parea strain si cand imi reveneam era ca si cum ma trezeam dintr-un vis ciudat). prima oara cand am facut un atac de panica a fost in ziua cand bunica mea se opera de cancer, dupa care abia la cativa ani dupa, vreo trei, am inceput sa am din nou atacuri de panica, se intampla sa am atacuri de panica din ora in ora de nu stiu cate ori pe zi, si era foarte neplacut, multe din atacurile de panica erau declansate de anumite jocuri care necesitau concentrare si care le jucam ore in sir. si atfel aceste atacuri devenise o parte neplacuta a vieti mele. dupa ce am facut criza de epilepsie, in cotombrie, cand am fost intrebata daca am simtit ceva inainte de a-mi pierde cunostiinta, i-am zis ce s-a intamplat si neuroloaga mi-a zis ca aceste senzatii poarta numele de aura si sunt un fel de alarma care anunta inceperea unei crize. iar eu i-am zis ca nu era prima data cand "traisem asa ceva", ba chiar mai mult i-am zis ca mi s-a intamplat o data sa fiu "absenta" chiar in timp ce conduceam si atunci mi-a interzis categoric sa mai conduc. din octombrie si pana acum am mai facut cateva crize partiale, imediat dupa inceperea tratamentului, iar ultimele, 3 la numar, le-am facut in martie in decursul unei saptamani. iau lamictal, 150 mg/zi. acum pot sa zic ca ma simt bine, doar ca am dureri mari de cap care nu imi trec cu nimic.in iulie vreau sa dau admitere la facultatea de medicina si vreau sa stiu daca as putea fi respinsa din cauza faptului ca sufar de epilepsie, stiu ca trebuie sa completez o adeverinta medicala, dar nu stiu ce doctor trebuie sa o completeze si daca imi va scrie ca sufar de epilepsie. prietena mea mi-a zis ca sora unei colege de-a ei, bolnava de epilepsie a fost respinsa cand a vrut sa se inscrie la medicina pe motivul ca sufera de epilepsie. nu mi se pare corect acest lucru si de aceea daca cineva stie sa imi spuna si mie daca pot sau nu sa ma inscriu la medicina. mersi

bristena8 mesaje#69

Buna dimineata,

Va scriu si eu tot datorita unei pb legata de epilepsie. Am aflat ca am epilepsie anul trecut in octombrie. Medicul la care am fost cand m-am internat nu mi-a spus nimic legat de boala asta si nici motivul pentru care am facut boala asta. Am luat Carbamazepina la inceput, dupa care am schimbat doctorul si acesta mi-a dat Timonil si Depakine amandoua de 300 (cate 2 pastile pe zi). Crizele mele nu au avut loc decat in somn si din octombrie nu am mai avut nici o criza... pana sapt trecuta. Cred ca am mai avut o criza din cauza durerii de cap cu care m-am trezit si a inclestarii maxilarului - simptomele acestea le-a mavut si la criza precedenta.

In momentul acesta mi-e destul de frica sa dorm si ma gandesc mereu la o eventuala criza pe care o pot face in somn cand sunt singura si in care sa ma pot ineca. Doctorul meu, desi am inteles ca este cel mai bun, nu imi spune nimic si nu are timp sa stea cu mine si sa imi explice. Tot ce imi face este sa m intrebe daca am respectat restrictiile si sa faca acel mic examen fizic (intinsul mainilor, stat intr-un picior, etc). Si nici asta nu stiu daca e normal.

Pana acum cateva zile, cand am avut cea de-a doua criza imi tot spuneam ca poate nu am nimic si e un diagnostic gresit - am facut toate analizele si nu se vede nimic. Si nu am respectat restrictiile - nu am baut alcool si cafea cu cofeina, dar am mancat ciocolata si cacao destul de des. Iar cu programul de somn si stresul si utilizarea calc.... nu pot de loc sa respect ritmul pe care ar trebui sa il am.

Ma gandeam serios sa renunt la tratament... am impresia ca nu mai pot sa fac nimic din cauza pastilelor. memoria mea nu mai e la fel, uit ce trebuie sa fac, uit cuvinte si expresii si obosesc usor. Si asta m-a facut sa intru intr-o stare de disperare si suparare. In plus, am avut nenorocul de a da peste persoane care fie imi spuneau ca nu am nimic, fie nu au vrut sa aiba de a face cu mine din cauza bolii.

Am intrat pe forumul acesta si am citit ce ati scris si mi-a facut bine sa stiu ca se poate discuta despre aceasta problmea aici. Si ca nu sunt singura...

Bristena

doina i17 mesaje#70
bristena a scris:
Buna dimineata,

Va scriu si eu tot datorita unei pb legata de epilepsie. Am aflat ca am epilepsie anul trecut in octombrie. Medicul la care am fost cand m-am internat nu mi-a spus nimic legat de boala asta si nici motivul pentru care am facut boala asta. Am luat Carbamazepina la inceput, dupa care am schimbat doctorul si acesta mi-a dat Timonil si Depakine amandoua de 300 (cate 2 pastile pe zi). Crizele mele nu au avut loc decat in somn si din octombrie nu am mai avut nici o criza... pana sapt trecuta. Cred ca am mai avut o criza din cauza durerii de cap cu care m-am trezit si a inclestarii maxilarului - simptomele acestea le-a mavut si la criza precedenta.

In momentul acesta mi-e destul de frica sa dorm si ma gandesc mereu la o eventuala criza pe care o pot face in somn cand sunt singura si in care sa ma pot ineca. Doctorul meu, desi am inteles ca este cel mai bun, nu imi spune nimic si nu are timp sa stea cu mine si sa imi explice. Tot ce imi face este sa m intrebe daca am respectat restrictiile si sa faca acel mic examen fizic (intinsul mainilor, stat intr-un picior, etc). Si nici asta nu stiu daca e normal.

Pana acum cateva zile, cand am avut cea de-a doua criza imi tot spuneam ca poate nu am nimic si e un diagnostic gresit - am facut toate analizele si nu se vede nimic. Si nu am respectat restrictiile - nu am baut alcool si cafea cu cofeina, dar am mancat ciocolata si cacao destul de des. Iar cu programul de somn si stresul si utilizarea calc.... nu pot de loc sa respect ritmul pe care ar trebui sa il am.

Ma gandeam serios sa renunt la tratament... am impresia ca nu mai pot sa fac nimic din cauza pastilelor. memoria mea nu mai e la fel, uit ce trebuie sa fac, uit cuvinte si expresii si obosesc usor. Si asta m-a facut sa intru intr-o stare de disperare si suparare. In plus, am avut nenorocul de a da peste persoane care fie imi spuneau ca nu am nimic, fie nu au vrut sa aiba de a face cu mine din cauza bolii.

Am intrat pe forumul acesta si am citit ce ati scris si mi-a facut bine sa stiu ca se poate discuta despre aceasta problmea aici. Si ca nu sunt singura...

Bristena

bristena,imi pare rau pentru ce ti se intampla...in primul rand,incearca sa respecti regimul dat de medicul tau.Nu e cazul sa-ti asumi riscuri inutile de dragul unei ciocolate!Toate cele interzise de doctorul tau stimuleaza activitatea cerebrala si pot provoca crizele.Despre tratament,te sfatuiesc sa iei legatura cu doctorul si sa ii spui despre efectele medicamentelor,poate sa ti le schimbe,ceea ce n-ar fi rau.Nu are de unde sa stie nimeni ce efecte au la fiecare persoana,de aceea tratamentul se poate modifica de foarte multe ori,sa nu te sperii.De intrerupt,nici sa nu-ti treaca prin cap!Cel putin nu fara supraveghere medicala!Ti-ai putea face mai rau decat crezi...In legatura cu cei din jurul tau care nu-ti pot accepta suferinta,sunt niste ignoranti care nu te vad pe tine ci doar stigmatul...ori le deschizi ochii,ori ii ignori,depinde cum iti e mei usor tie.Invata sa traiesti tu cu boala astfel incat sa te simti confortabil si atunci vei putea sa le explici ca ai nevoie de prieteni,nu de mila lor!Capul sus,fii vesela si curajoasa si vei reusi sa treci mai usor peste ceea ce e greu!Iarta-ma pentru tonul meu de atotstiutoare,sunt doar mamica unui baietel cu epilepsie,dar cred ca un sfat nu-ti face rau.Succes in infrunatrea bolii si pupici!

Editat Mar 19 iun 2007 11:23

← Înapoi la Sanatate