Epilepsie

Buna..salutari la toata lumea..V-am descoperit si ma bucur. Sotul meu se confrunta cu genul de crize care-l descrieti voi. A fost operat acum 5 ani de un abces cerebral. N-au fost probleme cativa ani insa de cateva luni(9), a renuntat la tratamentul cu carbamazepina si dupa 7 luni a facut o criza.

El bea alcool foarte rar si foarte putin, dupa operatie cativa ani, mai exact si in spital chiar dupa operatie, a baut multa cafea 7-8/pe zi, ciocolata, pepsi din belsug, ani intregei(ca in zilele bune)..Nu mai bea pepsi si cola de aproape un an sau poate foarte rar, dar fumeaza si acum. Recent dupa ultima criza s-a cam speriat, a redus cafeaua la una mica pe zi doar dimineata, insa continua sa fumeze. Un doctor l-a trimis la o Encefalograma..sau un Computer Tomograf, sa vada ce se intampla. Niste sfaturi , va rog...Ar putea sa bea in continuare cafea fara cofeina ??? Exista o dieta in aceste crize ?? Fumatul afecteaza ? ma refer in cadrul bolii ? Cate o bere cand si cand, sau un paharel de whisky de sarbatori e indicat ?

Vu multumesc mult..

Am si eu epilepsie de 7 ani si m-ar interesa niste clinici specializate in epilepsie. Cunoasteti voi cateva?

Pupuri

Am banuiala ca epilepsia poate fi si o depresie dobandita din copilarie datorita maturizarii grabite.

Buna ziua

si eu am avut 4 crize de epilepsie in copilarie , eram prin casa I . Ideea este ca am urmat tratament cam pana in clasa XI . dupa care medicul ma declarat vindecat (inca mai stau cu frica sa nu revina - )Am facut fel si fel de analize la spitalul 9 inclusiv injectie din aia urata in coloana - dupa care m-au transferat la Budimex ultimi 3-4 ani de tratament . De atunci am dus o viata absolut normala fara tratament ( cu notpti pierdute - alchool , cafea etc)- deci eu cred ca unlele forme de boala se pot vindeca .La mine crizele constau in amortirea maini drepte + fata tot partea dreapta fara pierderea cunostintei . La copii este mai oarecum mai usor sa se vindece , pe cand la noi astia mai in varsta cu stresul din ziua de azi - greu de crezut pt ca iti trebui si multa ,,liniste '' sa nu te enervezi - sa fi mai linistit asa cum sunt ardeleni :)

buna

Am vazut conversatiile voastre despre epilepsie.

Prietenul meu are 28 de ani si prima crisa a aparut anul trecut in martie dupa aprox 2 ani in care a avut parte de nopti nedormite din cauza job-ului si scolii.

A avut apox 6 crize, primele 3 crize nu au fost diagnosticate ca fiind epilepsie ,iar acum a avut una in septembrie anul trecut si 2 anul acesta destul de dificile.

A fost vazut de doctorul Rogozea si ia spus ca nu are epilepsie insa el face crize in continuare sub tratament cu orfiril.

Va rog sa ma ajutati cu indrumarea catre un specialist la care a-ti fost si v-a ajutat cu tratament corespunzator.

Multumesc.

sincer m/am saturat de boala asta pina peste............cap. in primul rind crizele si mari si mici, dupa urmeaza tratamentul si implicit din cauza lui nu am voie multe alimente, trebuie odihna multa si am si eu o tinerete....daca nu acum apai cind? si dupa toate acestea cind am facut scoala si m/am calificat in meseria ce imi place nu eram bolnav, acum din cauza bolii nici un patron nu ma mai angajeaza cind vede in adeverinta de la medicul de familie pt angajare, aceasta boala.

Ok,deci sunt o multime de comentarii total paralele cu epilepsia si imi dau seama ca multi dintre cei diagnosticati cu aceasta afectiune ori nu isi cunosc in totalitate boala(ignoranta,lipsa de informare,indiferenta),ori (aici trebuie sa recunosc vina apartine intr-o mare masura sitemului) nu au un diagnostic diferential si sunt tratati cu anticonvulsivante,desi problemele lor sunt de alta natura.Cineva spunea despre depresia din copilarie si epilepsie,ei bine,daca vorbim despre psihanaliza lui Freud ,despre refulare,despresie si asa mai departe o sa realizam ca este vorba de criza descrisa de Charcot,ci nu criza epileptica,aici se face o confuzie majora si diagnosticul diferential in spitalele de provincie in general nu se face,iar pacientul care are la baza o afectiune psihica,iar in fond poate fi tratat cu mijloace mult mai 'blande' si care evident vor avea rezultate,el este tratat cu terapia medicamentoasa specifica epilepsiei si crestem rata epilepsiilor farmacorezistente,dar ca sa fim realisti ,aceasta este mult mai mica si numarul epilepticilor care la fel,in realitate poate fi mult mai mic.

Un om care da dovada de inteligenta,care stie sa isi faca ordine in propria viata cu siguranta va stii cum sa gestioneze si lupta impotriva stigmatizarii,propria atitudine influenteaza parerea celorlalti despre aceasta boala.Nu putini sunt cei care se complac si se plang de situatia lor dificila,de regimul de viata parca prea ''ca la carte' pe care trebuie sa-l duca (e greu sa respecti un interval de somn,e greu sa eviti cofeina,alcoolul,tutunul,e greu sa inveti sa limitezi tensiunea psihica,e greu sa urmezi un tratament care stii ca iti ofera sansa la o viata normala?),suna aberant in conditiile in care stii ca ai o afectiune,dar in ciuda acestui lucru refuzi sa te conformezi si continui sa ai un regim de viata haotic.

Sufar de aceasta boala de la vârsta de 7 ani, acum am 25 si mam obișnuit sa trăiesc cu aceasta boala! Incurajez toți bolnavii de epilepsie, părinții copiilor bolnavi de epilepsie sa nu cada in deznadejde nu este chiar atât de grav precum scrie pe internet! Personal iau tratament cu depakine crono de 300 mg zilnic si mă ajuta sa am o viața normala! Grav este ca la mine in timpul crizelor epileptice ramaneam constienta, copil fiind îmi amorteau mâinile si limba si acele minute cât dura criza vedeam moartea cu ochii :( singurul gând era " Doamne vreau sa nu mor!" Foarte important este alegerea unui medic bun care sa monitorizeze pacientul...in cazul meu părinții sau informat ani la rând! In speranța ca pot ajuta pe cineva doresc sa va informez un Dr neurolog exceptional pentru copii ( Pediatrie ) DNA Mera Rodica din Tirgu Mureș iar pot adulti DNA Mandruta Raluca Ioana din București.personal sunt din Iași dar credeți-mă am fost la zeci de doctori care mai mult mau păcălit deci a meritat efortul deplasarii! Referitor la persoanele care se simt izolate consider ca nu are nici o legătura cu boala...cu ajutorul unui medic bun si a ceva ambitie noi epilepticii putem avea o VIATA NORMALA......putem avea copii sanatosi, putem avea carnet de șoferi dacă timp de 5 ani nu avem nici o criza, putem fuma,bea cafea si cola,moderat ce e drept! SĂNĂTATE MULTĂ

Vreau sa-i incurajez pe toti cei de aici...sunt casatorita de 14 ani si am un sot minunat cu aceasta boala. La inceput am fost foarte speriata pentru ca nu i se potrivea deloc medicatia prescrisa (dr.Rogozea) si facea crize grand mall. Am schimbat dr si culmea, un doctor oarecum tanar a gasit "solutia medicamentoasa".

De 10 ani nici nu mai stim ca este bolnav doar medicamentele zilnice ne aduc aminte (adevarat ca am scazut treptat doza). Stilul sotului de viata este fara nici un fel de bautura, fara ciocolata (decat alba), nici vorba cafea sau alte bauturi carbo (stiti voi). In rest avem o viata normala ca a oricui, sotul meu skiaza, conduce masina.... dar nu-si neglijeaza sanatatea. Pentru epileptici, va spun din experienta familiei mele, viata poate fi frumoasa daca esti atent. Una dintre conditiile obligatorii, fara alimente sau lichide considerate "iritante" ...cola,cafea,alcool, ciocolata... atentie la lipsa somnului. Va doresc multa rabdare si sa aveti puterea sa renuntati la toate chestiile care va dauneaza pentru a avea o viata fireasca.

Sfat: nu pierdeti vremea langa un singur doctor ptr ca si noi am facut acelasi lucru. Sotul meu era monitorizat de dr. Rogozea,considerat unul dintre cei mai buni, de la varsta de 18 ani, cand a aparut boala. Abia cand am schimbat dr. am gasit rezolvarea.

Daca vedeti ca tot faceti crize, incercati si in alta parte. Bafta multa!!!!!

Poate ne spuneti la ce medic ati fost si asa ajutati si pe alti cu sfatul dumneavoastra,multumesc.