Desi fara tragere de inima, tinand cont de felul in care a inceput deja discutia (vezi pozitii radicale prin care o lume ca cea musulmana este deja catalogata fara drept de apel ca "terorista"), am sa-mi spun si eu parerea:
1. Nimeni nu poate nega civilizatia islamului si nu poate sa ingroape nenumaratele contributii ale civilizatiei arabe la evolutia omenirii in ansamblu.
2. Devine din ce in ce mai evident ca intruzia (de cele mai multe ori violenta) intr-o lume de care noi habar n-avem si nici nu o intelegem, nu poate avea decat efecte nefaste , de ambele parti.
3. Referitor la impunerea unor norme, nu stiu daca islamul incearca sa-si impuna religia pe plan mondial mai mult decat incearca lumea occidentala sa-si impuna regulile in lumea araba (repet, o lume care pentru "ceilalti" este vag definita si inteleasa, in realitate).
4. Asocierea islamului cu terorismul (ceea ce se face in mod constant in societatile occidentale) constituie pana la urma, o eroare la scara istorica, comparabila cu holocaustul ( in care oameni nevinovati au fost asociati fara drept de apel cu epitete gen : jidan, dusman al omenirii etc., ceea ce a generat una din cele mai mari nenorociri la scara mondiala si injosiri ale fiintei umane. Cred ca nimeni nu poate dori ca astfel de evenimente, vizand o categorie de oameni sa se mai repete vreodata!).
5. Problema interventiilor asupra lumii islamice, ale regulilor ei, incercand impunerea unor democratii de tip occidental pe care ei NU O INTELEG si , probabil, de aceea nici nu o doresc, trebuie , oricat nu ne-ar conveni, privita si din punct de vedere al resurselor imense detinute de tarile arabe. Intr-o lume in care tari ca si China cresc economic vertiginos, se va pune problema din ce in ce mai acut a goanei dupa resurse. Cu cat cresterea economica a unor tari va fi mai spectaculoasa cu atat acele tari vor incepe si ele sa doreasca un loc in cursa pentru obtinerea de noi si noi resurse. Cine va stapani aceste resurse va dicta, pana la urma, soarta celorlalte economii la nivel mondial.
6. Cat priveste escaladarea actelor de terorism (produse de grupuri RADICALE, nu de LUMEA MUSULMANA IN ANSAMBLU), aici functioneaza un principiu simplu ca si jocurile pentru copii: "tu ma lovesti pe mine, eu voi riposta" (in numele carui scop va fi aceasta riposta, asta e alta discutie). Cine doreste razboi si violenta, va avea parte de ele, indiferent ce interese si ale cui le apara, sau din ce tip de civilizatie provine. Dorinta de a impune "standarde" intr-o lume complet diferita de a celor care vor s-o impuna (in ce scop, e treaba lor, indiferent cum incearca sa justifice asta), genereaza riposte, inclusiv de genul actelor de terorism.
7. Pacea se obtine mult mai "ieftin" din punct de vedere al pierderilor umane si materiale prin COMUNICARE (lucru imposibil, bineinteles daca , servind unor scopuri, comunicarea nu este dorita).
8. Intrebare: Cum va putea fi convins un copil ai carui parinti sunt UCISI sub ochii lui (fie si in numele luptei antiteroriste), sau care traieste si creste sub o teroare continua, ca cea creata de razboiul din Irak , spre exemplu, ca cei care fac toate astea sunt "buni" , iar ai lui compatrioti sunt de fapt "cei rai"? Raspunsul meu: nicicum. Va creste in URA . Fata de cine ? Poate nu stie nici el exact, dar va asocia "raul" cu .... SUA, Europa crestina sau cu oricine altcineva care nu are aceleasi credinte cu ale lui. Desigur de cealalta parte, lucrurile vor sta exact la fel: copilul american care si-a pierdut parintii in atentate teroriste va creste in URA fata de lumea araba (sau fata de "ceva" , nici el nu stie fata de ce , de fapt).
Concluzia: riposta la actiunile unor radicali (indiferent de unde vin), cu violenta si razboi, inchide un cerc vicios care, poate genera monstrii si razboaie pe care nici una dintre civilizatii nu le va mai putea gestiona. In detrimentul cui? Al tuturor, indiferent de origine, mod de viata sau credinta!
