România
Roportal.ro

De ce esti trist azi?...ce te framanta?

Început de RadhaSara, Mie 9 aug 2006 · 9.766 răspunsuri · 578.376 vizualizări

sarazin7918.703 mesaje#4641

asa cum frumusetea sta in ochii privitorului, la fel si durerea are valoarea ei in sufletul celui ce o simte...nu poti compara ce nu e de comparat...

faptul ca te'ai nascut zici...

...un cuplu de adulti (responsabili de gest) aduce pe lume un copil...in cazul in care respectivul copil nu e vreun personaj din filme de gen 'ring' nu vad cum ar putea schimba in rau viata celor care l'au conceput...

sint copilul cuiva, sint parinte...parintii mei si'au stabilit impreuna( in masura POSIBILITATILOR si ABILITATILOR lor) modalitatile de a'si cauta calea spre fericire...copiii mei nu'mi pot lua dreptul la ceva ce nu ei mi'au dat

imi aduc bucurii, prin empatia fireasca, imi pot provoca si dureri atunci cand ii afecteaza ceva...dar asta nu vad ce legatura are cu ce ai scris tu mai sus

chiar nu inteleg, scuze

vali_10.652 mesaje#4642
Aroundlove a scris:
Am luat dreptul parintilor mei de a fi fericiti; in special dreptul mamei mele. Nu am facut cine stie ce greseli... am fost copil cuminte, dar faptul ca m-am nascut... fara mine le-ar fi fost mai bine. Vorbesc de egoism si pt ca stau si ma vait in timp ce stiu sigur ca sunt multi multi altii care traiesc adevarate drame.... sau traiesc in medii ostile, tari defavorizate, etc...

atunci nu mai face asta ,ia taurul de coarne si da cu el de pamant. :cry:

Aroundlove1.112 mesaje#4643
sarazin79 a scris:
asa cum frumusetea sta in ochii privitorului, la fel si durerea are valoarea ei in sufletul celui ce o simte...nu poti compara ce nu e de comparat...

faptul ca te'ai nascut zici...

...un cuplu de adulti (responsabili de gest) aduce pe lume un copil...in cazul in care respectivul copil nu e vreun personaj din filme de gen 'ring' nu vad cum ar putea schimba in rau viata celor care l'au conceput...

sint copilul cuiva, sint parinte...parintii mei si'au stabilit impreuna( in masura POSIBILITATILOR si ABILITATILOR lor) modalitatile de a'si cauta calea spre fericire...copiii mei nu'mi pot lua dreptul la ceva ce nu ei mi'au dat

imi aduc bucurii, prin empatia fireasca, imi pot provoca si dureri atunci cand ii afecteaza ceva...dar asta nu vad ce legatura are cu ce ai scris tu mai sus

chiar nu inteleg, scuze

Daca nu as fi fost eu probabil nu ar mai fi ramas in casnicia asta sau oricum nu ar mai fi aprarut frustrarile legate de faptul ca mama a ramas acasa sa ma creasca in conditiile in care avea studii superioare. Se pare ca am fost mai importanta pt ea in acel moment si toata viata de fapt. Si asta doare; pt ca ar fi fost mai fericita fara mine. Am si fost un copil sensibil care avea nevoie de atentie din pacate... si uite asa ajung la 25 de ani un om plin de frusrari.. frustrarile altcuiva si regretele altcuiva.

Acum stau si ma gandesc ce usor imi este sa dau vina pe altcineva pt imposibilitatea mea de a ma adapta. Caci asta este pana la urma singuratatea asta si starea asta pe care o am de luni de zile...

sarazin7918.703 mesaje#4644

in primul rand, nu ai de unde stii ce ar fi fost daca; poti presupune, adevarat, dar nu ai certitudinea ca ar fi fost fericita

mama ta nu mai poarta acum responsabilitatea vietii tale; spune'mi a iesit din casnicia in care doar tu crezi ca ai tinut'o?

...e simplu, intr'adevar, de a cauta vinovati in ograda vecina, asta nu inseamna ca si functioneaza...daca ar fi fost asa, ar insemna ca am intalni numai fericiti pe strada

Aroundlove1.112 mesaje#4645

Nu a iesit, si inca se iubesc, simt asta uneori. Problema este ca de multe citesc in ochii ei resemnare, frustrare, dezamagire, tristete si stiu ca daca eu nu as fi fost poate ar fi fost altfel. Nu spun ca ar fi divortat, dar ar fi avut alt statut si mult mai putine frustrari. Iar de el ce sa spun? Best dad in the world? ...

sarazin7918.703 mesaje#4646

adevarul- tie, si daca consideri necesar si lor

daca tot insisti sa te gandesti pe drumul lui 'ce ar fi fost' poti gasi si urmatoarea varianata de raspuns: ar fi putut fi frustrata si mai rau , sau dezamagita...din cauza faptului ca relatia in care s'a complacut nu a avut nici o finalitate buna

sa presupunem ca in momentul x al vietii tale faci un copil. daca relatia cu tatal respectivului copil nu mai merge

1. o rezolvi cu partenerul

2. tine doar de tine si de el, nu de pacea mondiala sau de copilul respectiv

3. daca ai ramane avand drept motivatie numai copilul, ai gresi si fata de tine, si fata de partener...si fata de copil, care in loc de a ramane o minune in viata ta , ar deveni doar un motiv pentru a accepta o situatie neplacuta

parintii tai au hotarat, ce , cum si de ce, atunci cand au avut ceva de hotarat

si daca te'ar fi intrebat pe tine, si ar fi actionat conform unei dorinte de'a tale, actiunea tot urmare a gandirii lor responsabile de adulti ar fi fost

deci asta e un motiv fals, compatimeste'o pe mama ta , daca vrei, dar nu te invinovati pe tine, caci nu e cazul

Aroundlove1.112 mesaje#4647

Mersi mult pt raspunsuri. Ai dreptate, dar cu greu scapi de o vina acumulata. Oricum, asta este doar una din piesele puzzel-ului; am ajuns in starea asta in timp si e greu sa simt din nou ca pot valora ceva pt cineva... Stiu, in primul rand trebuie sa imi pese mie de mine si apoi altora, sunt de acord, dar cand crezi ca ai ajuns undeva la margine nu mai indraznesti sa o iei spre centru...

Am spus numai tampenii in seara asta; tampanii pe care eu le cred...

vali_ a scris:
atunci nu mai face asta ,ia taurul de coarne si da cu el de pamant. :cry:

Dar cum, adica ce sa fac? Concret...

Editat Joi 7 mai 2009 23:50

sarazin7918.703 mesaje#4648

n'ai spus nici o tampenie

da,e dureros de greu sa smulgi din tine toate sedimentele, dar nu imposibil, si merita

sa ai o zi faina azi

← Înapoi la Coltul trist