anitana a scris:Mai Malkia, zice-ai ca scrii doar ptr tine, ca sa te ascunzi, ca in viata reala esti altfel... De ce nu-ti ti un jurnal personal?
Citesc postarile tale de la inceput.... Uneori spui lucruri care continua ceva, dar inceputul nu l-am gasit. Ma intriga ce scrii, cu toate ca e mununat felul in care pui cuvintele unul dupa altul. De fiecare data cand intru sunt curioasa ce ai mai scris. Dar nu inteleg mai nimic ptr ca mereu intri in miezul problemei si dupa aceea la fel de direct si inchei./fara incheiere.
Oricum, e alegerea ta, eu ti-am spus cum simt eu... vis-a-vis de postarile tale.
De aceea (repet) te intreb de ce nu ti un jurnal personal la tine acasa, daca noi nu contam ptr tine? De ce imi/ne provoci interesul iar apoi ma/ne lasi... fiecare sa creada ce o vrea? cat il duce imaginatia.
Dar da, ai dreptate, tu nu scrii ptr noi...
In primul rand iti multumesc de apreciere. Nu mi-am imaginat ca cineva chiar ar putea dori sa inteleaga ce scriu eu, dar ma bucura ca sunt si oameni care se gandesc la mine, care incearca sa gaseasca un sens... E o surpriza placuta, iti multumesc inca o data. :D
Nu, nu am spus nicaieri ca in viata reala sunt altfel. Sunt exact la fel, nu fac parte dintre cei care isi construiesc o identitate virtuala pentru ca scopul meu nu e sa demonstrez nimic. Asa ca, ceea ce scriu e 100% ce gandesc in momentul respectiv...
Doar ca aici imi pot permite sa imi expun cele mai intime ganduri, lucrurile care ma framanta, tot ce ma doare sau ma bucura... Si, evident, cum nu imi place sa ma expun nici in viata reala, toate acestea le scriu codat si aparent fara o legatura logica. Eu sunt singura care intelege tot, dar astfel ma descarc... Sunt lucruri despre care nu pot vorbi, sentimente pe care nu am cui sa le spun in momentul respectiv (de exemplu foarte tarziu in noapte) si, poate pare ciudat de inteles, scriu totul asa (fara inceput, fara sfarsit, fara legatura cu postari anterioare sau fara un fir logic, dupa cum spui) pentru ca in majoritatea cazurilor nu cer un sfat si nu am nevoie de o alinare, desi e bine sa stiu ca mai e cineva care se gandeste la mine si caruia ii pasa in vreun fel, chiar daca nu intelege despre ce vorbesc... Pur si simplu imi ordonez gandurile...
Jurnal in viata reala nu tin. Am tinut in adolescenta. Nu am timp de asa ceva, si de ani buni nu pot, efectiv. Nu pot sa imi astern gandurile pe hartie. Nu pot fi sincera cu mine insami. Nu asa. M-am gandit si la posibilitatea unui blog. Dar asta ar insemna sa port un monolog, si sa astept reactii. Nu vreau sa scriu despre totate aspectele vietii, desi despre toate am o parere. Mi se pare inutil. Nu as putea nici sa scriu exact ce ma framanta, cum fac atatia. Si daca as scrie tot codat, ce sens ar avea? Doar franturi de ganduri aiurea? Pentru cine? Oricum dupa ce scriu ceva nu prea recitesc... Pentru ca momentul trece si nu mai e valabil ce am scris, sentimentul de atunci...
Nu e vorba ca "voi nu contati pentru mine". Suna un pic dramatic. Cat ar putea conta o persoana virtuala pentru oricare dintre noi? Sunt convinsa ca nici eu nu contez prea mult pentru ceilalti. E adevarat, unii oameni ajung sa conteze, ajungi sa astepti cateva randuri aruncate in eter cand esti nefericit, si e bine sa stii ca cineva, chiar necunoscut, se gandeste uneori si la tine. In general postez cu sens, raspund la diverse topicuri si incerc sa dau raspunsuri cat mai complete si pertinente, nu scriu de dragul de a ajunge sa aniversez nu-stiu-cate-mesaje. Dar la "Coltul trist" am scris numai asa, codat, si nu am asteptat vreodata un raspuns. Aici sunt singura, eu cu mine si da, scriu doar pentru mine. Restul gandurilor le impartasesc, aici e coltul meu...
Practica m-a invatat sa nu mai deschid topicuri cu probleme personale. Urasc sa fiu judecata, sa mi se faca "dosarul" si altii sa-si aminteasca inca ceva timp ce probleme am/am avut. Nu-mi place nici sa primesc comentarii rautacioase la un subiect pe care eu il consider foarte serios, nu vreau sa se faca bascalie, pentru ca simt ca astfel se murdareste totul. Din gura lumii. Adevarat ca am primit si multe idei folositoare, dar nu merita nervii stransi pentru tot restul lucrurilor aruncate cu rautate de oameni care habar n-au cine sunt si ce gandesc si ma judeca dupa doua randuri pe care le interpreteaza cum au chef. Orice topicuri am deschis in ultima vreme si voi mai deschide de acum nu vor mai avea nicio legatura cu mine. Tot ce ma framanta e la "Coltul trist", fara ca cei din jur sa poata intelege pentru a ma putea ataca/ironiza dupa bunul plac... E mai bine asa, fiecare intelege ce vrea, dar in general nu cer nimanui sa incerce sa inteleaga... Nu scriu pentru a "intriga". Scriu pentru mine...