Adoptia, povara sau binecuvantare?!

smaranda78 a scris:

Copilul isi incepe existenta in burtica mamei, acolo traieste primele 9 luni .

Eu as vrea ca el sa stie cine e...exista o varsta potrivita sa ii faci cunoscut asta... ohohho...dar mai e pana acolo.

Off: ma duc la nani , eu mi-s de prin europa :-

**************************

NU exista varsta potrivita sa anunti unui copil ca defapt nu-i apartii in mod direct !!!

Ca esti mama doar din mila si l-ai crescut sa vada altii ca ai o familie ca a inceput sa fie la moda si in Germania sau Suedia sa fie inlocuiti cainii cu copii, dat tot pe lisa !!!

Ai rani acea inima foarte tare si tot ce ai cladit s-ar darima in ruine. S-ar putea sa fuga de acasa, sa se dea pe droguri sau alcool dar desigur te va "hate" ca i-ai spus si poate pentru ca ai fost sever cu ea/el.

Aceste secrete ca te-am adoptat, sau sotul meu nu este tatal tau sint bune de dus in groapa cu tine, acolo le este locul potrivit daca vrei o viata fericita sa duci pana la adinci batrineti.

Ori ce intentie de anuntare noutati, este dezechilibrare de familie sau poate mai rau.

Parintii sint cine cresc un copil !!! eu as ramane la acel obicei vechi.

Intotdeauna exista riscul sa afle ca a fost adoptat/a. Sinceritatea este cea mai buna, chiar daca e o cale grea.

Olga Khan a scris:

Poti sa te dezumfli si sa te minunezi cat vrei, daca n-ai auzit inca de asa ceva ??? nu inseamna ca nu exista.

S-a intimplat in San Diego cu niste copii de tigani adoptati de familii americane tinere, ca prin anii '90 au fost adusi foarte multi in State de o firma.

Nu se punea conditii cine le adopta insa toti aproape s-au inselat ca parca au adoptat dusmanii lor pe viata.

O colega de servici a adoptat doi copii deodata si pe urma au avut ei copii lor, trei, si era o mare problema ca adoptatii bateau violent fratii ca si parintii pana intr-o zi ..... cand de la scoala le-a venit telefon ca sint arestati copii si atunci s-au debarasat de ei.

Cu cutit au atacat un copil in scoala in toaleta, fara motiv.

Aveau 6-7 ani cand au fost adoptati si nu-i mai putea stapani cu vorbe americane de honey si sweety.

Si cu copii mai mici au avut probleme ca firea lor nu corespunde cu cea locala si nu le placea.

In gradinitele americane daca un copil nu este la nivelul cerut, nu este acceptat !!! trebuie dus la cel handicapat sau ceva privat ca sa nu distrube activitatea celor normali, iti convine sau nu.

Si cei care nu vorbesc inca sau cu dificultate pana la 5 ani, n-au ce cauta cu copii dezvoltati normali si cu o cunostinta minima de cerinte.

Exceptie fac copii noilor imigranti. Daca in trei luni nu se da pe brazda, raman repetenti.

Am lucrat voluntar cu acesti copii la diferite scoli.

Mai este o chestie in Amerika, cand un copil devine agresiv si parintii naturali, cei care l-au facut, se tem de el, se poate renunta la acel copil care va fi eliminat din familie. Sint mii de cazuri cand familia prefera sa faca asa decat sa fie gasiti morti sau ei de nervi sa faca ceva copilului.

Si nu-mi spune ca in RO nu exista lepre din astea !!! Ca au fost mereu, doar comunistii acopereau daca era al cuiva iar restul intra in scoala de corectie de langa puscarie !!! acum iti amintesti ???

eu cred, sunt CONVINSA ca TOTUL tine de educatie

flori de camp a scris:

Intotdeauna exista riscul sa afle ca a fost adoptat/a. Sinceritatea este cea mai buna, chiar daca e o cale grea.

La scoala generala am avut o colega, cineva i-a zis ca a fost adoptata si a cazut in depresie mare la 15 ani.

Cumva a revenit si s-a indragostit de tatal adoptiv daca tot nu-i era tata !!!

Mama adoptiva le-a mancat pe toate muscatele din geam si cu restul de flori din balcon si s-a otravit cu ele, a murit.

Barbatul casei a realizat ce se intimpla si a facut un atac cerebral dupa care a murit la scurt timp.

Colega mea nu s-a dus la liceu, ci facea cazarma militara in ordine alfabetica desi era o eleva foarte buna si avea si educatie de pian. A ramas sa vanda loterie si ofiterii ii faceau planul !!!

Un binevoitor a fost sincer in acest caz.

Anca/Maria a scris:

eu cred, sunt CONVINSA ca TOTUL tine de educatie

de educatia cui vorbesti ???? daca tot esti convinsa. Te-as intreba stii ce inseamna educatie inafara de nota 10 pe flanc in carnet ???

http://www.copilul.ro/a_68_751_La_ce_varst...e_adoptat_.html

Olga, acesta e un link cu un anumit punct de vedere, asa cum si tu ai punctul tau de vedere...

Nu vad ce se mai poate adauga...

Si eu cred ca educatia e esentiala, dare nu cred ca anumite metode vor da OBLIGATORIU anumite rezultate in 100% din cazuri. Si pt ca in titlul topicului vad termenul "binecuvantare" , nu pot sa nu spun ca ma bucur mult ca exista Dumnezeu!

Olga Khan a scris:

La scoala generala am avut o colega, cineva i-a zis ca a fost adoptata si a cazut in depresie mare la 15 ani.

Cumva a revenit si s-a indragostit de tatal adoptiv daca tot nu-i era tata !!!

Mama adoptiva le-a mancat pe toate muscatele din geam si cu restul de flori din balcon si s-a otravit cu ele, a murit.

Barbatul casei a realizat ce se intimpla si a facut un atac cerebral dupa care a murit la scurt timp.

Colega mea nu s-a dus la liceu, ci facea cazarma militara in ordine alfabetica desi era o eleva foarte buna si avea si educatie de pian. A ramas sa vanda loterie si ofiterii ii faceau planul !!!

Un binevoitor a fost sincer in acest caz.

de educatia cui vorbesti ???? daca tot esti convinsa. Te-as intreba stii ce inseamna educatie inafara de nota 10 pe flanc in carnet ???

da Olga, stiu. Am lucrat cativa ani cu copiii abandonati. Educatia nu tine de acele note de 10 de care vorbesti.

Anca/Maria a scris:

huh??

da chiar asa, nu'i al meu, il duc inapoi... ca la piata....

deci sa mor io daca nu ma socheaza!!! Nu'mi vine sa cred ... vorba multora de pe aici...continui sa ma minunez...

Daca ii adopti la virste mici (primii doi-trei ani de viata) totul poate fi in regula... Daca ii adopti dupa ce deja au avut contact cu un anume mediu social poate fi ca o loterie... sau aproape. Oricum, pentru a adopta un copil trebuie sa fii pregatit pentru asa ceva, chiar mai mult decit atunci cind il faci.

dan-marius a scris:

Daca ii adopti la virste mici (primii doi-trei ani de viata) totul poate fi in regula... Daca ii adopti dupa ce deja au avut contact cu un anume mediu social poate fi ca o loterie... sau aproape. Oricum, pentru a adopta un copil trebuie sa fii pregatit pentru asa ceva, chiar mai mult decit atunci cind il faci.

E o binecuvantare daca acel copil chear are nevoie de asa ceva .

Topic inchis.