Început de mayama34, Joi 13 iul 2006 · 1.089 răspunsuri · 120.130 vizualizări
mayama34 a scris:Eu cred ca ne cunoastem - cu totii- trebuie doar sa ne acceptam, asa cum suntem...
am inteles ideea , dar totusi de ce aceleasi esenta in intamplari ...sa inteleg ca nu e ceva diferit de la om la om ....e ceva standard , aceeiasi trezire , aceleasi trairi , aceleasi etape la toti oamenii ?
master_mind a scris:am inteles ideea , dar totusi de ce aceleasi esenta in intamplari ...sa inteleg ca nu e ceva diferit de la om la om ....e ceva standard , aceeiasi trezire , aceleasi trairi , aceleasi etape la toti oamenii ?
In esenta trairile sunt la fel, modul in care le experimentam difera pentru ca si oamenii difera.
Fluturel a scris:Singur ... singur incepi in momentul cand iti pui primele intrebari.Automoat vrei vrea sa cunosti ... si este primul pas. Incepi sa discuti cu x , cu y. Ti se recomanda carti, le citesti intelegi un pic dar deja ceea ce intalnesti in carti depaseste cu mult nivelul care il ai ... lasi cartea pe masa ... si te culci. Noaptea esti bantuit de tot felul de vise care mai de care mai ciudat. In viata totul parca se darama, parca nu mai e totul la locul lui. Toate persoanele apropiata ... dispar. Sunt foarte putine persoane care te inteleg. Nici tu nu te intelegi. Deja ai nevoie de un ajutor... de la cine sa fie acel ajutor ? In cine sa te increzi ... In preot ? In alta persoana ? ... In vocile care le auzi in cap ... dar nu stii ce sunt ? Or fi simple ganduri ale tale care se intorc precum bumerangul ???
Oare cine stie... De ce ai mers pe acest drum ... esti mai debusolat decat inainte, nu mai ai pe nimeni esti singur. Ai pierdut tot ... si ? ce ai invatat ?
Aceasta este framantarea fiintei care a inteles ca nu stie nimic, acesta este primul pas catre intelegerea obiectiva.Asa incepe dorinta de adevar, setea de cunoastere.
Fluturel a scris:Dar ce se intampla cu acea persoana care se intinde mai mult decat ii e patura ? Ce se intampla cu acea persoana care are o menire fixa cand vine aici sa invete ... si se apuca el , de capul lui, sa ceara mai mult, ca de ... e dreptul lui divin de a cere.Poate ca aceasta ... luminare sa nu fie compatibila cu misiunea lui pentru care a venit pe Pamant ?
Cei care deschid o fereastra catre lumea spirituala(sunt putini care reusesc fara purificarea necesara) nefiind pregatiti pentru ea, risca dezechilibrul mental.
mayama34 a scris:Adevaratul "initiat" se pleaca in fata nestiutorului si-L rica cu El, iL ajuta sa inteleaga, pe masura puterii nestiutorului de a intelege, ii vindeca ranile sufletesti si...cred ca nu odata sufera cu toata fiinta lui spirituala pentru cel amarat!.
Pentru a fi maestru trebuie sa fi si slujitor.
Serveste Iubeste Ofera
Purifica Mediteaza Realizeaza
thunami a scris:Si e un singur Invatator pe pamant si in ceruri! Restul sunt cei ce pot impartasi cate ceva din experienta proprie! Nu poti oferi ceea ce nu ai! Iar adevarul nu este detinut de nici un om.
Adevarul este in fiecare fiinta desavarsita si ele exista si pe Pamant.Ai incredere chiar daca nu ai intalnit.
Bydy a scris:Nu si cuvantul te lumineaza?
Cuvantul te introduce in ideea de Intelepciune, de Iubire...te lumineaza ca si extindere a perceptiei, dar nu te Ilumineaza
Iluminarea este strans legata de experienta adunata(terminata) si inseamna ca omul sa devina un canal perfect de manifestare a Divinului.
mayama34 a scris:... cunoasterea nu-i atat de complicata cum ar parea.
Cunoasterea vine odata cu obiectivitatea.Obiectivitatea e destul de greu de dobandit, trebuie sa fi un om cu un intelect dezvoltat, cu experienta de viata (vieti) si disciplina spirituala.
Iubirea de exemplu trebuie mai intai inteleasa (in asta sta cunoasterea) si apoi manifestata (aici sta Iluminarea, cand este cuprinsa de intreaga fiinta), Iubirea transformata in actiune, cand Iubirea Este si se revarsa in lume.
Fluturel a scris:Om fi noi un popor ales ... dar corect, trebuie sa vina ajutorul numai din exterior ca sa facem ceva...Cat despre "curent" asa cum il cunosc eu , se poate manifesta in mai multe planuri. Adevarul este numai unul, toti ne folosim de aceasta energie dar canalele energetice sunt mai multe , nu exista doar un singur canal. Important pentru toti cei care utilizeaza aceste energii este sa inteleaga ca nu sunt ei cei care cunosc adevarut absolut. Cel mult ei vad o fata. Si un initiat in reiki nu e mai bun ca un initiat in yoga sau invers ... Fiecare percepe altfel, depinde de fiecare de unde isi ia initierea.
Ajutorul vine prin interior, spre exterior.
Exista Adevarul Absolut, iar noi percepem frimituri de Adevar.E ca si cu o paine: unii mananca o felie, altii mai mult. Nu poti spune ca ai cuprins intregul adevar, dar nici ca nu ai mancat din adevar. Fiecare frimitura are aceeasi esenta cu intreaga paine.Ca sa cuprinzi intregul adevar trebuie sa mananci intreaga paine, desi mai este drum lung pana atunci...
flori de camp a scris:daca setea de cunoastere nu exista in tine, nu esti pregatit sufleteste pentru trezire, daca nu ai constientizat Divinul din tine, nici cu 10 initiati nu te vei trezi. nu credinta altora te trezeste, ci propria-ti credinta, pe care nu ti-o poate insufla nimeni.
thunami a scris:limbajul actual a fost 'creat' pentru a impiedica 'cunoasterea'. Prin cuvintele, propozitiile, frazele pe care le rostim doar comunicam, doar informam, doar calauzim, dar nu transmitem revelatia! Aceasta vine prin experimentul spiritual.Ideea e cum poti ajunge la acea traire pura, perfect interioara si revelata divin fara interferenta informatiilor si 'preconcepute' de care se vorbea?
Pai chiar ne nastem sfinti.
Nimic nu impiedica cu adevarat cunoasterea, totul este in slujba Cunoasterii.
Revelatie este comuniunea cu lumea spirituala si nu trebuie sa fi Iluminat pentru a patrunde in sfere spirituale.
Trairea pura (spirituala)este o stare care daca este prin revelatie este de scurta durata, iar daca trairea Divinului este fiinta insasi, se numeste Iluminare.
Suntem doar niste copii, un sfant se faureste (devine), nu se naste.
mayama34 a scris:Fiintele iluminate radiaza, gandurile, cuvintele si actiunile lor contin o putere subtila, care por crea trezire spirituala in cautator. Ele pot fi intelese gresit, cu usurinta, - deoarece aparitia si actiunile lor obisnuite, ne pot face sa gandim ca ele sunt doar fiinte obisnuite, cand in realitate, ele sunt fiinte extraordinare...Unele se retrag din lume, fericite sa traiasca in libertatea lor interioara...altele interactioneaza cu comunitatea si au efect de schimbare...Un lucru e sigur, aceste fiinte iluminate impartasesc cu altii frumosul lor divin si traiesc intr-o stare de constienta divina. Asta inseamna, ca desi traiesc in trup, ele nu sunt prinse in capcana constiintei trupului...
dar si cele care se retrag din lume sunt in lume, doar ca nu se agata de ea...toate fiintele ajunse la maturitatea spirituala (ce-l constituie planul fizic), la desavarsire, participa fie ca acest lucru este sesizat sau nu
Trezirea spirituala se face treptat, Iluminarea fiind punctul culminant.
Revelatia este deschiderea unei usi catre divin, dar nu inseamna Iluminare.
Cunoasterea spirituala inseamna Intelepciune(dar nu si manifestarea ei), deci Realizarea este Iluminare (care cuprinde intelegerea si manifestarea Divinului)
Shadow and Light a scris:
Sarut mana! [shadow and] Light ... nici nu mai pot adauga ceva, asa ca subscriu.
Shadow and Light a scris:1. constientizarea nivelului la care te aflii
2. constientizarea omului ideal
3. corectarea greselilor de manifestare si practicarea unei discipline spirituale
[in general oamenii care au ajuns la un nivel spiritual avansat, recunosc intuitiv ce este adevarat si ce nu; multi avand o oarecare legatura cu lumea spirituala prin anumite capacitati]
Deci, deschideti inima, revizuieste-ti trecutul, accepta-l si iarta-te pe tine. Te vei ierta pe tine, ii vei ierta si pe altii. Le vei da posivilitatea sa mearga mai departe. Te vei desprinde de ei. Vor veni dupa tine, dar ca prieteni. - Iarta!-.
Asta inseamna sa poti accepta ca exista si bine si rau, si lumina si intuneric, si sfinti si demoni. Viata in esenta ca exercitiu Divin exista pentru Cunoastere. Accepta gandurile, vorbele, faptele tale trecute, bune sau rele ca pe ceva necesar experientei Vietii. Nu te judeca, accepta. Este o treapta mica pentru Intelepciune.
Editat Sâm 15 iul 2006 07:01
Spuneam ca, cine nu poate accepta ca exista si raul ca echilibru, nu va evolua destul. Toti ne punem cenusa in cap si nu putem intelege cum au unii puterea sa fie in/ si sa practice Lumina...Ne credem mici, dar nu stim ca este darul nostru din nastere sa fim Fiinte de lumina...Toti meritam! Nimeni nu poate evolua fara sa inteleaga pe cel in suferinta. Suferinta are partea ei intunecata. A scoate un om din suferinta inseamna a-L lumina. Va trebui Putere si Vointa si Constientizare si Practica poate si Suferinta, Colaborare, ca sa ajuti pe cineva sa iasa din intuneric...N-am zis ca e usor...dar se poate.
Spyder a scris:Dar nu intunericul propriu-zis e problema...ci intunericul din noi! De acela trebuie sa scapam...
Spunea Flori de camp, ca trebuie sa vrei, sa vina din tine dorinta sa scapi de intunericul din tine. Si spunea bine. Autoanaliza gandurilor, faptelor, vorbelor trecute, de multe ori trecute cu vederea, -asa ne era mai bine-, impacarea cu momentele respective, si cu intreaga Creatie Divina participanta la evenimentele neplacute iti poate aduce Liniste. Eliberare ar fi un cuvant potrivit.
Microcosmos8 a scris::)
Ma alatur, tie! , , 
Fluturel a scris::think:Esti oricand bine venit !
Si mie imi place sa te citesc
Daca va plictisesc,este pentru ultima data!
Toti oamenii sunt niste copii care se joaca de-a oamenii mari. Daca te uiti in jur vezi cum toti oamenii se joaca de-a viata. viata unui "adult" nu este deloc diferita de joaca unui copil. Fiecare are terenul sau de joaca in care isi petrece timpul cu ceilalti oameni-parteneri de joaca. Fiecare are jucaria sa preferata sau viseaza la jucaria preferata. Acea jucarie ii da motivatia de a trai, de a se juca de-a viata. Cand realizezi ca viata e o joaca te identifici cu copilul care ai fost si esti, desi cand te uti in oglinda nu te mai recunosti. Ceilalti nu te vor recunoaste nici ei. ei vor crede ca esti altcineva. Dar de ce sa fii altcineva? Nu te identifica cu figura din oglinda, acela nu esti TU.
CAND CRESTI MARE nu incetezi sa te joci; iti schimbi doar jucariile. Cand esti mare nu scapi de frica; doar ca nu-ti mai e frica de aceleasi lucruri. Esti la fel de lipsit de aparare dar ii conferi un sentiment de siguranta copilului tau.
Dac-ar putea sa vada si el ca si tu esti la fel ca el, un copil. Doar ca te joci de-a omul mare cu el si cu ceilalti copii de seama ta.
Atat ca copil, cat si ca matur este esential sa-ti placa jocul pe care-l joci. De ce? Pentru ca daca nu joci ce-ti place nu esti fericit. Degeaba traiesti. Daca nu joci jocul preferat, sau daca nu visezi la el degeaba traiesti. important e sa nu te resemnezi din diferite motive cu jocuri care nu-ti plac. Pentru ca viata ta sa fie placuta, frumoasa, interesanta,, trebuie sa-ti gasesti jocul preferat. Joaca cu ceilalti oameni e iarasi un lucru esential si da multa culoare vietii tale, ii da forta, bucurie, implinire, sens. Suntem o lume de copii.Ce scop inalt are joaca si cine sunt adevaratii oameni mari care ne vegheaza poate vom afla cand vom creste mari.