BogdanP a scris:Eu cred ca cel mai important lucru e ca atunci cand ai luat decizia, sa ai certitudini de ordin rational si intelectual privind alegerea facuta si nu emotional. Religia nu e un lucru interpretabil sub egida placerii. Cu atat mai putin a chefului. Cat priveste obligativitatea, o religie laxista care nu contine imperative, nu face doi bani. Din cate citesc, tu practic descrii abordarea propriei religii ca pe programul de activitati liber alese ale unui club de vacanta. De religie te aproprii cu maxima sobrietate si cerebralitate. Emotiile vin mult mai tarziu. Astfel eviti fenomenul dependentei in care emotia devine dominanta si intuneca ratiunea.
Bogdan cand am ales sa fiu musulmanca asa am simtit,asta am vrut sa-ti explic si conteza mult simtul tau si placerea ta de acel lucru care ii doresti,eu stiu de cand eram crestina ca si in religia crestina ,trebuie sa mergi la rugaciune,sa ai capul acoperit,sa faci rugaciunii.
Eu cand eram crestina mergem la biserica,spune-am tatal nostru,dar nu imi acoperam capul,eram mai preocupata atunci de haine,cluburi,discoteci,bijuterii.
Acum de cand sunt musulmanca am invatat ca hainele,bijuterile,cluburile s.a.m.d nu sunt totul in viata asta.
Fac cu o mare placere cele 5 rugaciuni pe zi nu mai dau asa inportanta hainelor ma inbrac curat si frumos afara acoperita,acum in schib dau mare inportanta cum arat in casa ptr,sotul meu invat mai mult sa ajut oamenii,sa merg pe calea dreapta.
Ai dreptate in afara simtului ,trebuie sa mai fi si constient daca tu poti face a ceea schibare.
Ma bucur mult ca,cu tine se poate discuta omeneste fara jigniri.