Educatia copiilor

cum sa obligi un copil sa aiba 10 pe linie, la toate materiile? poate nu are aptitudini de desen sau nu ii place fizica... de exemplu

important e sa invete sa fie om, sa dobandeasca principii de viata sanatoase, sa isi dezvolte aptitudinile e.t.c. nu sa fie geniu.

yvonne_ni2006 a scris:

m-am gandit sa dezbatem impreuna urmatorul subiect:educatia copiilor..este foarte greu in ziua de azi ca parinte sa-ti educi copilul stiind ca in jurul lui sunt multe tentatii,mai bune sau mai putin bune..cum trebuiesc copii educati,pentru a avea verticalitate?

Foarte bun subiectul! Felicitari, in primul rand pentru ca esti interesata de educatia copiilor tai si in al doilea rand pentru ca esti dispusa sa asculti si alte pareri! Interesul si grija pentru copii (pe care tu le ai) sunt printre cele mai importante calitati ale unui parinte bun.

Cred ca dintotdeauna a fost greu sa fii parinte, ma gandesc la biata Eva...

In general copii devin ceea ce vad ca sunt parintii lor - repet, ceea ce vad si nu ceea ce li se spune sa fie. Pe mine ma enerveaza ingrozitor parintii care spun "copilul meu e RAU"; adica: eu tip la el, il bat, nu ma joc cu el ca e mai tot timpul pedepsit, si el, Nemernicul!, nu se poarta frumos! Si eu insist: il bat, il cert, etc, dar nu se schimba - adica e incapatanat! Cand aud cuvantul "incapatanat" imi vine sa ma urc pe pereti.

Asadar: daca ceva e in neregula cu copilul tau, nu insista in a avea acelasi comportament fata de el la nesfarsit; copiii sunt "rai" atunci cand parintii nu stiu ce si cand sa le ofere (dpdv emotional).

Tu esti modelul pe care il are copilul tau. Daca te vede stand toata ziua la televizor la telenovele, degeaba ii spui "tu du-te si citeste"; in schimb poti sa-i spui "Hai sa inchidem televizorul si sa citim impreuna sau sa-mi povestesti despre cartea aia pe care ai citit-o". Ofera-i atentie atunci cand are nevoie de ea si cand vrei sa il incurajezi intr-o anumita directie!

Eu am observat ca romanii nu prea stiu sa-si laude copiii :adica stim sa-i certam cand nu-si fac curat in camera, dar de ce e nevoie sa-l laudam ca a dus gunoiul?! Pentru ca daca nu il lauzi o sa considere ca ceea ce a facut nu e important si chiar daca se poarta frumos, oricum nu primeste nimic in schimb. Asadar comportamentele pozitive trebuie incurajate - orice lucru pe care il face poate fi laudat.

Alt exemplu: vine de la scoala cu nota 7 la mate. O sa descriu 2 modalitati in care se poate comporta un parinte:

a. " De ce ai luat doar 7? Mitica cat a luat? Da' ce Mitica e mai destept ca tine? Esti un lenes, ieri n-ai invatat nimic! Nu esti in stare de nimic! Azi nu mai iesi din casa, sa pui mana sa inveti!

( ce nu stie parintele: copilul nu a inteles lectia, nici tatal nu si-a dat silinta sa-i explice, iar profa era oricum intr-o pasa proasta si de obicei il favorizeaza pe Mitica, ca-i nepotul ei; ce gandeste copilul: invat degeaba, oricum sunt prost si nu sunt in stare de nimic, pentru ce sa ma agit? si oricum e mai important sa fii nepotul cuiva decat sa inveti!)

b. " Ai luat 7? Foarte bine, 7 e o nota buna. Stiu ca te-ai pregatit pentru lucrarea la mate, probabil te asteptai la o nota mai buna. Nu-i nimic, hai sa iesim la o inghetata impreuna si mai tarziu o sa te ajut sa-ti faci tema pentru data viitoare!"

(parintele: isi incurajeaza copilul, ii arata ca ii intelege sentimentele, se ofera sa-l ajute; copilul : tata/mama are incredere in mine, ma intelege, se poarta frumos cu mine - data viitoare o sa invat mai bine daca imi explica lectia).

Au fost doar niste exemple. Pe tema asta se poate vorbi un an intreg. Stiu ca sunt o gramada de carti, din pacate unele se contrazic intre ele, asa ca bietul parinte nu mai stie ce e bine si ce e rau. Nu trebuie sa fii perfect, daca tu esti OK probabil ca si copilul tau va fi ok. Si daca nu, nu-i nimic ca o sa faca terapie cand o sa fie mare :cry:

e mai usor sa previi decat sa tratezi o afectiune. :cry:

Scopul educatiei e sa iti pregtatesti copilul sa devina independent si responsabil iar asta incepe de la nastere. In fiecare zi fac un pas minuscul in a ma indeparta de copilul meu, pana va ajunge sa plece sa isi faca cuibul sau.

Pe pielea mea, am observat ca dragostea neconditionata si consecventa sunt elemente vitale. Cum am citit si mai sus se poate vorbi la infinit despre diferitele fatete ale cresterii unui copil...

flori de camp a scris:

e mai usor sa previi decat sa tratezi o afectiune. :cry:

Hai mai, am glumit!!!

smaranda78 a scris:

Scopul educatiei e sa iti pregtatesti copilul sa devina independent si responsabil iar asta incepe de la nastere. In fiecare zi fac un pas minuscul in a ma indeparta de copilul meu, pana va ajunge sa plece sa isi faca cuibul sau.

Pe pielea mea, am observat ca dragostea neconditionata si consecventa sunt elemente vitale. Cum am citit si mai sus se poate vorbi la infinit despre diferitele fatete ale cresterii unui copil...

Sa-ti dea Dumnezeu sanatate, ca bine graiesti!

Depinde de personalitatea copilului. Copilul meu are acces la calculator de la 4 ani. E destept, a invatat extraordinar de multe (mai ales cultura generala) dar...s-a inchis in el. Singur recunoaste ca nu poate trai fara calculator. Deci, am cam gresit! Iremediabil.

Pe de alta parte, cu fetele...probleme mari. Descopera IRC-ul si messengerul si am intalnit fetite de 10 ani (si multe) care vb. cu baieti si barbati lucruri interzise minorilor sub 16 ani!

Cu un copil trebuie sa te porti cat se poate de bland. Cu cat esti mai nervos, cu atat devine si el irascibil si se comporta ca atare si in societate.

Urmaresc uneori emisiunile de pe prima tv (super nanny) si am ajuns la concluzia ca noi, parintii avem deficiente in educatia copilului dar pretentiile noastre sunt prea mari.

Cum il cresti, asa il ai. Pana se casatoreste. Apoi, daca ai noroc iti alinti nepotii :cry: !

biorobotica a scris:

Draga mea,in ziua de azi poti face si 10 facultati particulare fara sa le frecventezi macar.Notele de la scoala sunt importante. :cry:

Ma rog, si asta e adevarat, dar nu a fost cazul meu, le-am facut la zi, pe rand.

Notele nu sunt atat de importante, cum spunea cineva, daca copilul meu nu are talent la muzica sau la desen, ce am innebunit sa ma supar daca nu a luat 10??? Oricum, notele nu reflecta cunostintele unui om. De Einstein nu ai auzit ca era dezastru la note? E important sa dai tot ce poti, si sa ai o disciplina, si sas stii ca daca ai o tema ptr acasa e datoria ta sa o faci, dar ca nu ai luat 10 pe linie... mare scofala.

Yvonne, dar nu mai deschisesesi tu acelasi subiect?

Ray of light a scris:

Yvonne, dar nu mai deschisesesi tu acelasi subiect?

scuze s-a trimis de doua ori...

Cavaleru a scris:

Nu-s chiar asa importante... notele au un grad teribil de subiectivism ... ajunge sa nu-i placa profesorului de moaca ta si gata... ti-a pus eticheta si nu te mai scoate din note mici... trebuie sa inveti poate de 2 ori mai mult decat ceilalti pentru a obtine aceiasi nota. Eu stiu ca asta e o realitate pentru ca am trecut prin ea... si nu am sa-i cer in veci unui copil sa fie de 10.

Asta-i romania la capitolul educatie !!! Si ce se mai omoara lumea dupa notele de 10 pe flanc !!! Am avut colege la scoala generala numai de 10 si n-au intrat la liceu sau au cazut imediat inainte de terminarea primului trimestru. Tatal era cofetar !!! De asta am mentionat ca nota NU reflecta gradul de inteligenta al elevului sau persoanei !!!