Uneori...

uneori, cuprins in linistea rasaritului...invat mai multe decat in orice miscare...sufletul creste...acum mi'am dat seama concret...pur si simplu...creste cu fiecare clipa ce'mi e daruita...

uneori, trebuie sa-mi joc rolul...

uneori trebuie sa ma ridic singura de jos

:)

primul a simtit sufletul, apoi pasul descult...abia in urma a deslusit gandul...din nou pe drum...atat de puternic sentimentul...incat stiu ca la urmatoarea cotitura voi reintalni ceva ce am pierdut de mult...o parte ce'mi lipsea, din care lipseam ; natura...indiferent ca e munte, campie, colina cu balarii... e scoica ce sopteste, izvor...

listen to your heart... :)

Carpe Diem

iar nu ne sincronizam...

Am pus o groaza de intrebari universului. Acum incep sa apara raspunsurile pe nebanuite cai. Trebuie doar sa fiu prezent. Prezent si atent...

..sau da