ma intreb de ce oamenii nu mai gasesc prieteni...tii minte prietenul/a aia din copilarie, cu care ai mancat din aceeasi strachina, aia care te asculta si te sfatuia, aia iti dadea un sut in fund ca sa te ambitioneze...am ajuns la concluzia ca am numai 1 prieten..si ca dupa o anumita varsta, imi e greu sa-mi fac prieteni...mi-e teama sa las lumea sa ma cunoasca..sa se apropie de mine, teama ca mi-ar insela asteptarile e mult prea mare. Prefer ''amicitiile'' virtuale, decat celor reale. Poate ca sunt eu mai dificila..dar...imi place sa stiu ca prietenul/a mea e un fel de copie a mea...nu dupa la extrem situatia, dar daca eu fac ceva..sa faca si ea/el...daca eu nu fac anumite lucruri..la fel..sa nu le faca...si stau si gandesc acum..ca poate asta e cea mai mare greseala..sa astepti ca ceea ce faci tu, sa faca si ceilalti din jurul tau..poate d-aia suntem si usor de ranit/ suparat...poate daca nu am avea aceasta ''cerinta'' ne-ar fi mai bine...
Uneori...
Început de DA'na, Lun 3 iul 2006 · 10.778 răspunsuri · 395.896 vizualizări
cum ar fi fost la un vin fiert acum? 8)
...n'a fost greu....
frumoase poze...
- Oare bombo astea au multe calorii?!?! In definitiv, so fuckin' what?
azi distrez lumea... 
mi-a placut totul...
de ce sa fugaresc gandurile cand pot sta in tihna cu fiecare'n parte? sa le mangai, sa le ascult, sa le indrum... de ce sa le fugaresc?
Editat Dum 9 sep 2007 20:06
poate ne fugaresc ele pe noi....
...poate noi de fapt suntem doar simple ganduri...
