Un om fara un ideal este un om ...?ce credeti?

relaxat

linistit

i0an a scris:

linistit

Pt. ca a gasit ce cauta, nu? :)

P r o z a c a scris:

Pt. ca a gasit ce cauta, nu? :)

Pai cauta din cauza ca nu se afla-se pe sine, desi intuitiv se autoconducea si nu-si dadea seama ca nu are pe cine cauta, exact ca un caine ce isi alerga coada ca sa se prinda pe sine in loc sa stea pur si simplu in sine si nu in ganduri sau trairi care mai de care.

Lasandu-se sa fie, se afla, desi e posibil sa se conduca catre multa durere uneori; in clipe de diafana manifestarte intelege ca alta cale nu l-ar fi reprezentat, nu ar fi fost el insusi si nu ar fi ajuns sa isi dea seama de sine in realitatea sa profunda decat numai si numai pe calea pe care a venit.

Ne cautam la dracu/n praznic, numai in copilul din noi nu, si nu ma reer atat la copilareala cat la tacerea linistii profunde ce ne crediteaza cu intelesuri pe masura evolutiei.

Noi insa, nu suntem intelesul sau trairea experimentata deja ci, suntem mereu (in primul rand desigur), devenirea; e ca aia "in acest birou o zi se fumeaza si una nu, azi nu se fumeaza", asa si cu cine sunt eu, acum sunt cel ce ma constat, apoi voi fi cel ce nu ma constat inca; acum, vine mereu si mereu, acum nu mai sunt ce eram acum 2 clipe, sau 5 secunde, sunt ceea ce in acel moment de acum era inca o devenire.

Daca fac gresala sa ma identific cu ceva dintr-un acum, fac deja gresla sa ma raportez la trecut, deoarece acel acum e deja al trecutului atunci cand ma gandesc la el, ori eu sunt al prezentului de clipa cu clipa.

Ce ideal mai nobil decat idealul?

Pai tu esti idealul de ce iti mai fabrici idealuri? Ca sa te indepartezi de tine deaia, ca sa te iluzionezi in rataciri si mistificar omenesti.

Esti traitorul de om, nu omul, stai singur, relaxat, prabuseste-te in tine si afla-te gol golut, asta esti tu, puritatea naturala care experimenteaza viata.

i0an a scris:

Pai cauta din cauza ca nu se afla-se pe sine, desi intuitiv se autoconducea si nu-si dadea seama ca nu are pe cine cauta, exact ca un caine ce isi alerga coada ca sa se prinda pe sine in loc sa stea pur si simplu in sine si nu in ganduri sau trairi care mai de care.

Lasandu-se sa fie, se afla, desi e posibil sa se conduca catre multa durere uneori; in clipe de diafana manifestarte intelege ca alta cale nu l-ar fi reprezentat, nu ar fi fost el insusi si nu ar fi ajuns sa isi dea seama de sine in realitatea sa profunda decat numai si numai pe calea pe care a venit.

Ne cautam la dracu/n praznic, numai in copilul din noi nu, si nu ma reer atat la copilareala cat la tacerea linistii profunde ce ne crediteaza cu intelesuri pe masura evolutiei.

Noi insa, nu suntem intelesul sau trairea experimentata deja ci, suntem mereu (in primul rand desigur), devenirea; e ca aia "in acest birou o zi se fumeaza si una nu, azi nu se fumeaza", asa si cu cine sunt eu, acum sunt cel ce ma constat, apoi voi fi cel ce nu ma constat inca; acum, vine mereu si mereu, acum nu mai sunt ce eram acum 2 clipe, sau 5 secunde, sunt ceea ce in acel moment de acum era inca o devenire.

Daca fac gresala sa ma identific cu ceva dintr-un acum, fac deja gresla sa ma raportez la trecut, deoarece acel acum e deja al trecutului atunci cand ma gandesc la el, ori eu sunt al prezentului de clipa cu clipa.

Ce ideal mai nobil decat idealul?

Pai tu esti idealul de ce iti mai fabrici idealuri? Ca sa te indepartezi de tine deaia, ca sa te iluzionezi in rataciri si mistificar omenesti.

Esti traitorul de om, nu omul, stai singur, relaxat, prabuseste-te in tine si afla-te gol golut, asta esti tu, puritatea naturala care experimenteaza viata.

Da, de fapt este doar primul pas in Acceptarea ca suntem mai mult decat ceea ce se vede(care-i cel mai important- in isihasmul crestin-ortodox ii spunem "coborarea mintii in inima"- Sfantul Duh in Inima se pogoara, adica Coboara sa spiritualizeze materia iar in cultura indiana si chineza spunem ca acest aspect ajuta omul sa constientizeze Esenta Interioara, adica Natura Sa Subtila- Dumnezeul Cel Viu- cu toate (de)numirile atributilor si calitatilor). Adica, iti golesti mintea de ganduri si-i permiti sa fie alchimizata, ego-ul transcens si inaltat, fiind Mintea Dumnezeiasca sau Supraconstiena care determina procesul de Realizare a Sinelui(cum spun ioghinii autentici), adica Unitatea Om_Cer_Pamant(cum spun crestinii autentici).

Adevarata Natura a Omului Indumnezeit de-acum, este de-a permite Esentei Pure, puritatea naturala (de care ne spune dragul nostru iOan) sa se traiasca ea pe ea (si)ca om si sa experimenteze Viata . De fapt starea naturala este de Gol-plin, adica minttea goala de Ego care lasa sa fie umpluta de Constiinta Sinelui Superior-acel aspect mai inalt al fiintei-, apoi urmand Elevarea Constiintei, Desavarsirea Fiintei, insa de data aceasta in Liniste, in Pace, fiind totodata Lucizi(Luciditatea starii de Vid), Unici, insa fiind constienti totodata ca apartinem de Marele Tot, sa zicem asa. In acest fel Suflul interior, Suflul Vital Dumnezeiesc, Forta Vietii Cosmice (acel Qi- cei care sunt deja porniti pe o cale spirituala cunosc semnificatia) circula (fara efort) intr-o miscare de Spirala, stabila si continua . Idealul este Adevaralta Natura a Omului, fiindca permanent unificam energia Pamantului cu energia Cerului, in Interiorul nostru. Aducem marele univers in interiorul nostru si recunoastem ca suntem parte a acestuia, suntem un microunivers care functioneaza dupa aceleasi Legi in cadrul macrouniversului (cum ne spun autenticii oameni de stiinta, porniti pe o cale spirituala). Acest permanent schimb intre cosmos si noi (dintre Om si Dumnezeu- dupa zicerea Inteleptilor tuturor popoarelor),care exista dintotdeauna, dar de-abia acum incepem (in masa) s-o constientizam (stiti acea vorba "sa punem inceput bun")realizand Armonia.

om lenes

Un om fara ideal, daca are si alte caracteristici care sa il ajute, este un om mai linistit, mai impacat cu locul lui in lume.

Idealul daca exista, ar fi de preferat sa nu fie ceva constient. De exemplu, sa nu zici: "Vreau sa descopar cum functioneaza Universul." Ci doar sa te lasi condus de fascinatia pentru Univers si sa te bucuri de calatorie.

Toti oamenii au idealuri false, toti fiind niste inconstienti!

ELTyrael a scris:

Toti oamenii au idealuri false, toti fiind niste inconstienti!

Poti fi mai explicit?

P r o z a c a scris:

Poti fi mai explicit?

Conform DEX:

IDEÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care atinge culmea perfecțiunii; desăvârșit sub toate aspectele.

2) Care ține de domeniul ideilor; existent numai în închipuirea omului, în imaginație; imaginar; ireal; fantastic; fictiv.

3) Scopul suprem spre care se îndreaptă în mod conștient și metodic năzuințele și activitatea creatoare umană în toate domeniile ei, gradul cel mai înalt și mai greu de ajuns al perfecțiunii într-o direcție.

Nu ma refeream inconstienti in baza unor fapte reprobabile.

Intrebarea e cum poti stabili un ideal pe baza neputintei si incertitudinii umane cand toti, fara exceptie, ne cramponam de cele mai mici aspecte ale existentei?

Cred ca inconsecventa oamenilor ii impiedica sa poata stabili idealuri autentice care sa duca la niste repercursiuni satisfacatoare.