Marlboro a scris:oximoron ????? :) :)ampero, eu tot cred ca e mai bine ca la ei...
prefer pastrarea unei zone de intimitate proprie, chiar daca asta poate parea raceala. Doar fiecare cu viata lui, familia lui, ce at
strainatatea-DULCE SI AMARA
Început de mikaela-misa, Vin 16 iun 2006 · 121 răspunsuri · 31.580 vizualizări
Pai asta ziceam si eu.
Doar ca nu e raceala, ci un simt al respectarii vietii private , si un semn de respect.
Noi
trag linie la ce am citit si constat ca ai ajuns de unde am plecat eu 
Consens un diaspora.
Ampera a scris:trag linie la ce am citit si constat ca ai ajuns de unde am plecat eu
cred ca istoric eu am plecat mai devreme, dar nu am ajuns unde esti tu
Eu ii sun sa vad daca sunt acasa ... Oamenii mai au treaba si mai pleaca dar :) .. in fine ...
Depinde de locul unde te aflii ...
Pe Europenii nu i-am vazut niciodata reci. Ii compar cu romanii de multe ori si sunt aproape egali :)
Mie mi se pare mai usor viata din afara romaniei decat viata din romania.
Nu am prieteni multi acasa... deci nu mi-a fost greu sa plec. Familia mea este alcatuita doar din mama si tata :)
Nu am nimic in romania sa ma tina.
Mai rau ... cand am lucrat cu alte natii .. mereu am fost in conflict cu romanii iar cu ceilalti m-am inteles bine.
A fost cea mai buna alegere sa plec. Si nu voi regreta niciodata.
Editat Vin 9 mar 2007 10:10
Marlboro a scris:cred ca istoric eu am plecat mai devreme, dar nu am ajuns unde esti tu
ClassicAlina a scris:i rau ... cand am lucrat cu alte natii .. mereu am fost in conflict cu romanii iar cu ceilalti m-am inteles bine.
si eu am patit-o! nu am nici un prieten/ o prietena din romania pentru ca au avut grija toti sa ma "ajute" sa iau distanta urgent. iar primele dati era un gust al naibii de amar...dupa care m-am obisnuit.
apreciez initiatoarea posting-ului, l-am citit aproape pe tot (poate am scapat cateva randuri).
din acest thread eu am invatat ca:
1) oamenii (acest cuplu plecat in strainatate) au stiut sa se adapteze urgent acolo unde le este LOR bine (si nu altora, egal ca au 12 sau 20 de ani de scoala, irelevant, era vorba de situatia lor). au mai avut si amabilitatea sa o spuna deschis, cu anumite costuri clare si exemple, evident prin prisma gandirii lor ( pentru asta, respecte si multumiri)
2) bunul simt nu este discutabil, ori il ai, ori nu-l ai. din nou, total irelevant cati ani de scoala ai in spate sau din ce familie nobila provii. (aviz diferentelor de opinii, care puteau fi discutate cu totul altfel)
3) in fond, tot autoarea primului post facea apel la omenie, in special a romanilor plecati "afara" fata de ceilalti romani tot de "afara". din nou, nu pot decat sa apreciez asta. "prietenii stiu de ce" 
personal imi place si partea cu sunatul si nu aparitiile "la cafea" bruste. aveam o perioada in care lucram mult acasa ( "home office") si multa lume avea impresia ca, daca sunt acasa, am timp toata ziua de taclale... acelasi lucru in austria si in germania a fost interpretat altfel si m-am bucurat enorm. da, imi plac oamenii si da, am o viata sociala activa, dar asta nu inseamna ca poate oricine sa imi faca program...
Eu am plecat din Bucuresti 
america e o tara de tot rahatul plina de imbuibati obezi care vorbesc tare si cu gura plina, incaltati in slapi si cu Tshirt-uri - satul pana in gat de ei...