Abbie3 a scris:Intr-o situatie dificila, chiar merge sa iesi la aer si sa vezi o frunza, pentru a te calma, insa problemele te asteapta linistite unde le-ai lasat.
Normal că te așteaptă. Și tot eu trebuie sa le rezolv, nimeni altcineva nu o face, dar asta nu înseamnă că trebuie să te gândești permanent la ele, dacă nu înveți să te detașezi, ajungi la nebuni. Eu ies și la serviciu cam din două în două ore afară și privesc cerul și tot ce ma înconjoară. Călătoria asta de una singură a fost extraordinara, am de gând să mai repet astfel de experiente. Am întâlnit în tren, la întoarcere, un tânăr care era fix ca mine, iar faptul că era tânăr m-a minunat, față de cei de vârsta lui, care-s cu nasul numai în telefoane, el mi s-a părut o adevărată minune. I-am și spus-o,. Privea peisajele cu un zâmbet larg și cu o încântare în priviri care nu poate fi descrisă în cuvinte. Și mi-a spus că el frecvent călătorește de unul singur, iar asta îi face fericit. Nici nu trebuia să spună, se vedea cu ochiul liber. :)

Dar nu cred că repet experiența, cineva cu alte tabieturi, cu alt ritm, poate complica lucrurile.
te muti in hotel pentru acele 2 saptamani doar cu acele obiecte care merita considerate si revii in casa noua!!!