Nimeni nu se intreaba de ce se promoveaza mediocritatea, ba mai mult, se ridica la nivel de geniu. Lucru care de altfel tinde sa se intample cam peste tot in ultima vreme. Cred ca unui om normal ar trebui sa i se para ciudat ca o carte ca aceasta a putut sa stea aproape doi ani de zile ca varf de lista a lecturilor si vanzarilor in America, Franta, Italia, mai putin Germania, Spania, si uite ca acum va avea aceeasi soarta in Romania si alte tari "civilizate".
E o carte care este nula din punct de vedere literar, are o actiune comuna si personaje de benzi desenate. Asa cum bine mentiona cineva arata ca o carte de Sandra Brown adica puternic ajutata de calculator. E scrisa dupa Ingeri si Demoni, dar nu e cu nimic mai buna sau mai rea. Este doar jocul publicitatii (ca si Potter Books, a aparut aproape simultan in mai multe limbi) care o face atat de atragatoare si ca experiment probabil ca e un experiment reusit.
Ce e ingrozitor este ca nimeni nu se intreaba de ce, dupa succesul pe care l-au avut "Pokemon movies" la o anumita categorie de varsta, succes obtinut mai ales prin propaganda si reclama, dupa ce lumea a fost "ravasita" de Fenomenul "Potter" la alta categorie de varsta, apare aceasta nulitate de "Codul lui DaVinci" ca sa incununeze construirea omului de tip nou, consumator idiot si lesne manipulabil, gata sa isi schimbe credintele si convingerile dupa o comanda de la centru. Daca cineva ar urma zicala care spune ca daca vrei sa ajungi la sursa raului trebuie sa urmaresti curgerea banilor, ar vedea ca toate, plecand mai mult sau mai putin din acelasi loc, urmaresc o construire nu numai a unui om de tip nou dar si a unui crestinism de tip nou care sa fie capabil sa asimileze sau sa se agreneze cu usurinta alaturi de alte religii "pagane."
Din fericire, ce se pierde din vedere in acest experiment e ca o religie nu se poate crea si nici re-crea, ci trebuie intemeiata. Iar istoria arata ca nu paiate de genul Dan Brown pot fi facuti peste noapte intemeietori de religie. Nici macar regi sau faraoni care au incercat nu au reusit.
Ce este ingrijorator este apatia cu care oamenii se lasa manipulati si lipsa de responsabilitate fata de ei insisi si fata de statutul lor de oameni.
Este ingrijoratoare usurinta cu care oamenii obositi ai acestui mileniu accepta castrari spirituale de la cele minore de genul "The DaVinci Code" pana la cele mai infioratoare de talia "Razboiului impotriva Terorismului."
Nepasarea a devenit deja nesimtire. Inchisi in mintea lor ca intr-o celula stramta, oamenii zilei de azi schimba sabloane mentale la servici, intr-o camera viruala de chat, la coada, la o bere, la club sau la sala de gimnastica si au senzatia ca sant liberi. In timpul asta, afara, tropaie cizmele distrugerii intr-o uluitoare reala libertate de a se juca cu vietile si mintile lor.
Actiunea incepe de acolo de unde oamenii inteleg ca viata e mai simpla decat sant indemnati sa credeada ca e. "Ce as putea sa fac? Cum sa ma lupt?" vor intreba unii. Raspunsul e simplu si era scris pe frontispiciul Oracolului lui Apollon din Delphi:
"Nimic prea mult. Cunoaste-te pe tine insuti."
Cartea "Codul lui DaVinci," in nimicnicia ei, este deja prea mult, insa pentru cel care se cunoaste cu adevarat nu poate ramane decat o incercare, abila poate si sigur perversa, insa fara rezultat de zdruncinare a credintei si cunoasteri de sine.