hans a scris:"Imuabila" cum o numesti, Biblia este singurul cuvant al lui Dumnezeu Creatorul, dat creatiei Sale pentru ca aceasta sa-I afle voia, si pentru a-L
cunoaste.
Neacceptand asta, cum reusesti tu sa-ti dai seama daca un lucru pe care-l faci este aprobat sau dezaprobat de catre Dumnezeu? Care este indicatorul tau?
Crezi ca doar a urma poruncile inseamna a urma calea Domnului?
Apropo de porunci, cum ramane cu ganditul,cu simtitul,cu vointa ?Exemplu:poti foarte bine sa tii poruncile ,dar in acelas timp sa gandesti urat in viata, sa simti precum un zgarcit,iar vointa ta sa fie cu totul alta, dar din frica de Dumnezeu sau "iubire", sa te supui si sa faci ce "trebuie".
Iar din punctul meu de vedere porunca a 2 a este foarte interpretabila, iar sensul tuturor il afli in viata , traind.Oare de ce nu a trimis Dumnezeu poruncile mai devreme?
Este foarte importanta intelegerea corecta a poruncilor si rostul lor.
Cat despre porunca a 8 a, "Sa nu furi", pe cat pare de simpla pe atat de complexa poate devenii.
Exemplu: poti fura sansa cuiva, poti fura zambetul cuiva aducand tristete, poti fura inima cuiva fara s o pretuiesti,sunt foarte multe exemple, dar cred ca ai prins ideea.
Sau porunca a 9 a "Sa nu ridici marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau", cum ramane cu mintitul in general? fara a aduce marturie mincinoasa impotriva aproapelui tau.
Sau porunca a 10 a "Sa nu poftesti nimic din ce este al aproapelui tau", poti foarte bine sa nu poftesti de la aproapele tau, dar sa fi un pofticios in general, care foarte usor se transforma in lacomie.
Etc.
Intelegerea se naste din experienta.Poruncile nu trebuie sa le urmezi din dorinta de a fi placut in ochii Domnului , ci pentru ca ele fac parte din tine, fiind o expresie naturala a sufletului tau,iar aceasta se dobandeste in timp prin evolutie spirituala.
Omul nu se naste pur, ci devine.O purificare care o face prin sine. asa cum ii este drumul.