am sa-mi spun povestea mea...cu bune si rele...si sper sa nu judecati prea aspru.
ceea ce trebuia sa fie prima iubire...s-a dovedit a fii unica,a fost sufletul meu si inca mai e....si acum dupa atata timp de la despartire.si acum,la fiecare lucru pe care-l fac...o parte din mine doreste ca ea sa fie acolo iar eu sa-i spun...iubito,datorita tie l-am facut.
am inceput relatia nepregatit,ea la fel,desi amandoi avusesem experiente anterioare...nimic nu ne pregatise pt ce urma sa se intample....o nebunie completa,dragostea si pasiunea si-au dat mana pt a face totul posibil si astrele pareau sa ne zambeasca.....pareau.
dupa aproape un an fara absolut nici o cearta,fara nici un nor....am deschis cutia pandorei....am jignit-o dintr-o prostie...iar socul imprimat pe chipul ei nu-l voi uita niciodata,un cuvant ce i-a adus lacrimi in ochii iar in suflet durerea,a trecut totul in 10 minute...dar aparuse precedentul. dupa vreo doi ani au aparut certurile,iar parintii[ca intotdeauna] au inceput sa caute defecte in relatia noastra,prietenii se plangeau ca-i neglijam..etc.pe vremea aceea nu aveam niciunul bani,astfel ca au inceput problemele,de acolo au urmat cateva sicane,apoi certuri.....apoi soarta s-a gandit sa dea cea mai cumplita lovitura...un avort....parca ascultam preludiul unei simfonii si amandoi stiam ce urma...dar nu puteam accepta....amandoi ne-am batut cu toti pt a fii impreuna....iar in final obosisem sa tinem piept valurilor,familia mea-familia ei,prietenii mei- si ai ei..........toti criticau,iar la un moment dat...totul s-a rupt...despartirea a venit brusc...la fel si impacarea,alte despartiri....alte impacari,iar de fiecare data era mai rau,intr-un final amandoi am cautat pe altcineva,dar degeaba,ea incercase cu un coleg de fac...esuase,eu ma intalneam cu altele doar pt a vedea cat de banale sunt ....iar impacare...si in final acel pas gresit care te arunca pe alt drum...ne-am inselat unul pe altul....am iertat,dar nu am mai putut sa fiu acelasi,ea a iertat...dar deja o pierdusem......a urmat infernul cu certuri monstuoase urmat de despartire.
acum cand ne vedem intamplator,stim ca ne iubim enorm...dar e prea tarziu.
sper ca in alta viata sa gasim o cale de a fii impreuna.... astept alta sansa pt a fii cu ea...poate nici prima si nici ultima din sansele pe care le ofera destinul.eu stiu doar ca o voi astepta,din nou copil,sa-mi apara-n viata si sa o iubesc