Început de -olivia-, Lun 5 iun 2006 · 184 răspunsuri · 46.449 vizualizări · închis
la homosexuali cred ca exista mai rar relatii fara afectiune, doar bazate pe sex.
cand am spus parteneri de acelasi sex, nu m-am referit in nici un caz ca ar avea relatii bazate doar pe sex. as putea spune ca din cate am auzit, ei au nevoie de mai multa afectiune reciproca decat noi ceilalti.
nu stiu daca de 'mai multa'. oricum nu ma refeream la tine, nici la kodat, pe care il citasem mai sus. era o remarca generala, ceva ce tin minte ca m-a frapat. aveam un test de libera asociere. primele 3 sau 5 cuvinte la care te gandesti cand auzi cuvantul 'homosexual'. majoritatea heterosexualilor care faceau referire la relatiile lor vorbeau in termeni sexuali; majoritatea homosexualilor se defineau in termeni afectivi. nu stiu daca m-am exprimat clar. 
ok, am inteles. dar mi se pare totusi ciudat ca oamenii sa fie judecati cum ca n-ar avea sentimente daca au inclinatii spre persoane de acelasi sex. inclinatia sexuala mi se pare irelevanta pentru a masura nevoile afective.
Pai si mie. Ca de aia am spus ca m-a frapat. Si daca te uiti pe topicurile pe aceeasi tema la diferitele sectiuni... abunda de expresii de genul "Fie care face ce vrea cu c***l lui". Iar acele minunate afise pline ale noii drepte (chiar refuz sa scriu cu caps lock), tot la partea sexuala faceau referire. Ceea ce nu mi se pare cinstit.
(Pe de alta parte, daca ma uit comparativ la activitatea de la sectiunea dragoste si cea de sex... cam tot aia. Probabil ca in viziunea multora, sexul este cel care defineste in primul rand o relatie. Numai ca in cazul homosexualilor, mi se pare ca se exagereaza accentul pus pe aceasta latura).
perfect adevarat...
insa asa cum unii heterosexuali isi inseala partenerul (a), la fel se poate intampla si la homosexuali...
intr-un fel iti dau si eu dreptata... e adevarat ca primul lucru la care ma gandesc cand vine vorba despre homosexuali este la sex.. si la ce fac ei in pat.
nu cunosc nici un homosexual ca sa stiu ce nevoie au ei de afectiune dar cred ca orice individ discriminat simte nevoia de a se simti ocrotit. si asta o poate face numai cu oameni care sunt in aceasi situatie.
ceea ce vreau eu insa sa zic e faptul ca nici homosexualii nu incearca sa schimbe atitudinea oamenilor fata de ei.
prin aceste parade nu cred ca fac pe nimeni sa ii simpatizeze ci mai degraba sa ii denigreze.
Editat Vin 9 iun 2006 16:24
In fiecare lant adn al fiecarei specii exista informatia aia unde diferentierea sexelor se intrepatrund. (eu am avut un boxeras care facea dragoste si cu perna, si "mai si statea" cateodata la alti caini-sa fim bine intelesi pana se "ingrosa gluma"). Ceea ce vreau eu sa zic e ca accept homosexualitatea-vorba voastra cu tot ceea ce presupune ea-dar nu ma veti putea convinge niciodata ca oamenii aia "sant normali". Nu cred ca sant normali. Cred ca sant bolnavi.(dar se poate traii cu boala lor). Asta nu inseamna ca reprezinta un pericol pt societate. In schimb sant total impotriva incredintarii spre cresterea copiilor de catre cuplurile de homosexuali.
asta a zis si mam > ii accepta nu are nimic,cu ei dar crede ca nu sunt sanatosi si tocmai in momentul in care vroiam sa ii zic ceva il legatura cu asta > am tacut si cred ca nu ii voi spune niciodata of
am mai spus undeva ca ne este frica de homosexuali/homosexualitate si din aceasta cauza vine respingerea cu atata violenta si intoleranta. frica vine de obicei din necunoastere a realitatii respective.
marsul de la bucuresti a fost o manifestare a lor prin care vroiau sa se arate lumii, sa fie vazuti si cunoscuti si imi pare un act de mare curaj din partea lor avand in vedere cat de violenta si categorica este reactia societatii romanesti in privinta homosexualitatii. am vazut parada si intr-un fel am fost dezamagita (in naivitatea mea ma asteptam la mai multa stralucire si veselie - imagine pe care o aveam de la alte manifestari de gen vazute prin alte parti) dar m-am si bucurat de numarul destul de maricel de participanti.
ce vor ei ?
simplu: sa fie pur si simplu acceptati si sa se creeze cadrul legal de recunostere a "traiului in comun" intre doua persoane de acelasi sex (evit sa folosesc cuvantul casatorie pt ca acest act presupune si unire religioasa ) asta inseamna cum au spus si alti forumisti posibilitatea de acumula si mosteni bunurile dobandite impreuna si recunoastrea statutului de membru al familiei al partenerului in relatie cu institutiile.
e asa de greu de inteles si acceptat lucrul asta ?
singura mea problema cu ceea ce ai spus tu e "casatoria". nu cred ca vreodata biserica va accepta casatoriile intre acelasi sex. si mai e ceva... o casatorie presupune si copii... tu ai vrea ca un copil sa traiasca intr-un astfel de mediu?