Ma numesc L.E.Am murit acum vreun an si ceva.Eram in al saizecelea an de viata si nu imi terminasem toate treburile pe aici.Am zis sa ma asigur de inca vreo zece ani si sa elimin problemele unei fieri suparatoare.Asa incat ,plec ,sustinuta de dragii mei copii spre capitala,orasul medicilor profesionisti.Si cand, spitalul unde m-am internat,poarta numele unui sfant(SF.IOAN)am crezut suta la suta ca mi-am amanetat viata unor doctori cu frica de Dumnezeu.Vine ziua cea mare!Dom" doctor imi aplica metoda laserului si ...operatie reusita!Ai mei respira usurati si...viata continua!Dar cu mine ceva nu e bine!Mi-e rau si doctorul,,RENUME" nu accepta asa ceva. E absurd!Unde pune el mana si stiinta trebuie sa fie bine.Nu sunt crezuta si chiar ar trebui sa-mi fie rusine ca mi-e rau.Zilele trec si eu nu-mi revin.Doctorul,,RENUME",suparat,catadicseste sa ma reopereze. Isi scoate laserul din teaca si ii anunta pe ai mei ca va folosi aceeasi metoda pentru a nu risipi munca de la prima operatie. Copiii mei asculta,umili si neputinciosi, neindraznind sa-l supere pe cel in mainile caruia imi incredintasem viata.Laserul imi sfredeleste maruntaiele si din nou...operatie reusita!Ce rau imi pare ca l-am deranjat iar pe dom'doctor si nu m_-am conformat reactiilor normale de dupa operatie.Ma simt vinovata ca organismul meu nu reactioneaza la profesionalismul renumit al domnului doctor.Mi-e rau!Din ce in ce mai rau!Doctorul ma asigura ca sunt efecte secundare si ca-mi voi reveni.Astept si eu si copiii mei dragi ca acest cosmar sa se sfarseasca. Ma doare suferinta alor mei, ma doare suferinta mea. Timpul trece,imi scad puterile si intr-un prea-tarziu,doctorul RENUME se indura sa ma mai deschida o data.Clasic!Cu cutitul.Taie doctore,fa ceva,scurteaza-mi chinul!El ma asculta si la aceasta ultima operatie imi scorneste(sau croieste) un "canal aberant"pe care-l creasem cu propria mea vointa spre a-l discredita pe renumitul chirurg.Si iar...operatie reusita!Dupa zile chinuitoare de asteptare,in care el ne asigura ca nu sunt probleme de ingrijorare,ma hotarasc sa mor.Doctorul RENUME incheie toata documentatia aferenta cazului meu cu rezultate stralucite, dar peste care s-a suprapus un accident vascular rebel si nesimtit care-mi smulge mie viata iar pe doctor il scuteste de orice culpa medicala.Stii ceva,doctore? De aici, din lumea cea nevazuta ,in care te astept intr-o zi sa te privesc in ochi,am o singura intrebare. Dac-as fi fost mama ta m-ai fi ajutat la fel de profesionist sa mor?Cand fiica mea, marcata dramatic de aceasta neasteptata despartire de mine, te cauta sa-i raspunzi la intrebarile ce o macina,luandu-i bucuria de a trai, de ce nu-i spui ,intre patru ochi,ca inainte de toate esti om si poate ai gresit undeva.Imi doresc sa-ti recunosti macar tie adevarul si sa fii mai atent la bietele trupuri suferinde ce te cauta sa le eliberezi nu in moarte ci spre prelungirea vietii,care nu e proprietatea ta sa-ti permiti s-o desfiintezi cu ignoranta ca pe o foaie de hartie inutila.Ai fost chemat de indureratii mei copii la Colegiul Medicilor si te-ai descurcat de minune sa raspunzi si sa-ti speli mainile, spunand ca tu ai facut totul ca la carte.Deci,asa a vrut Dumnezeu! Sa te vad ,doctore,cum te descurci cu Colegiul de aici .Te astept!!!
