Stiinta - Religia Secolului XXI ?

[Demiurgul 1]

Secolul XX a fost dominat spiritual de stiintele exacte-mai precis fizica. Secolul XXI se pare ca va fi dominat de biologie....oare religia va fii acaparata in totalitate de stiinta ?? o mare parte din religiosi se indreapta spre stiinta

Pana la urma, ce inseamna religiozitate? inseamna credinta in ceva/cineva? omenirea a facut pasul hotarator catre "religiozitatea cosmica" enuntata de Einstein?

[Pixelut 3]

Chiar daca omul de stiinta religios ar suferi de o usoara doza de panteism nu cred ca se poate vorbi de o acaparare a religiei de catre stiinta. Exista chiar un dicton care prevede un secol religios.

 

Problema e ca stiinta a esuat ca doctorie universala, ca mijloc de descoperire a esentialului, a rosturilor. Oamenii nu sunt interesati doar de a intelege cum functioneaza un anumit lucru. Ei cauta si un sens. Sens pe care stiinta nu-l poate oferi, pentru ca stiinta are in definitiv putine legaturi cu latura umana.

 

In fapt stiinta nu este altceva decat un INSTRUMENT. Nu un scop in sine. Oamenii au crezut ca e un scop in sine.

 

S-au inselat.

Editat Iunie 2, 2006 de Pixelut

[Demiurgul 1]

Problema e ca stiinta a esuat ca doctorie universala, ca mijloc de descoperire a esentialului, a rosturilor. Oamenii nu sunt interesati doar de a intelege cum functioneaza un anumit lucru. Ei cauta si un sens. Sens pe care stiinta nu-l poate oferi, pentru ca stiinta are in definitiv putine legaturi cu latura umana.

In fapt stiinta nu este altceva decat un INSTRUMENT. Nu un scop in sine. Oamenii au crezut ca e un scop in sine.

S-au inselat.

 

Oameni ca tine care generalizeaza si isi dau cu parerea despre STIINTA sunt cu milioanele in Romania

Nimic nu este mai straniu in firea umana decat condradictiile pe care le descoperim in ea cu privire la mai toate lucrurile. Omul este facut ca sa cunoasca adevarul. El il doreste cu inflacarare, il cauta; si totusi, cand, dupa multa truda, l-a gasit, arbeste si se incurca in asa fel incat te face sa te indoiesti ca-l poseda cu adevarat"

[Pixelut 3]

Este adevarat. Pot spune ca nu am competenta unui laureat al premiului Nobel in fizica. Totusi ce explicatie gasim pentru doi fizicieni destul de tineri (cam 35 si 37 de ani), laureati ai premiului Nobel, si credinciosi pe deasupra, care scriu o carte excelenta, intitulata Dumnezeu si stiinta?

[Demiurgul 1]

Este adevarat. Pot spune ca nu am competenta unui laureat al premiului Nobel in fizica. Totusi ce explicatie gasim pentru doi fizicieni destul de tineri (cam 35 si 37 de ani), laureati ai premiului Nobel, si credinciosi pe deasupra, care scriu o carte excelenta, intitulata Dumnezeu si stiinta?

 

 

Iti place sa te ridici in slavi :D ...explicatia simpla --dintre cei laureati ai prem Nobel ...intodeauna se gasesc 10 la suta care se declara religiosi ,,, cat despre cei 90 la suta - :good: apropo mai merita sa spun ca asa zisa teorie a creationismului este aruncata in toate mediile stintifice la WC ????

[Pixelut 3]

Unde vezi ca ma ridic in slavi, prietene? Am observat doar un fapt concret: ca stiinta nu poate nici confirma si nici infirma existenta lui Dumnezeu. Poate pune doar semnul posibil.

 

In ceea ce priveste teoria evolutionismului, ti-as putea reaminti ca ea a suferit anumite modificari, si ca in final n-as zice ca seamana cu a fost pe vremuri. Celebra imagine cu maimuta care incepe sa paseasca din ce in ce mai vertical, pana se transforma in om, a ajuns si el la WC.

 

In alta ordine de idei religia nu propovaduieste CREATIONISMUL, ci doar sustine ca lucrurile au o cauza. Probleme stiintifice sunt colaterale religiei, iar opiniile pe linie de stiinta nu au valoare din punct de vedere religios.

Editat Iunie 2, 2006 de Pixelut

[Demiurgul 1]

Criticii teoriei evolutiei sustin ca mutatiile si selectia pot produce numai variatii in interiorul unei specii, si ca nu pot aparea noi specii prin acest proces. Aceasta idee a fost in sfarsit falsificata empiric: oamenii de stiinta au observat pentru prima data cum efectiv apar noi specii.

De fapt, descoperirea i-a surprins si pe ei. Grace Wyngaard, biolog la Universitatea James Madison si colegii sai Andrey Grishanin de la Academia Rusa de Stiinte, Ellen Rasch de la Universitatea de Stat East Tennessee si Stanley Dodson, de la Universitatea Wisconsin-Madison, au crezut ca studiau o singura specie de plancton, numita coleopode, cand au remarcat ca, de fapt, se uitau la o colectie de multe specii care nu puteau sa se incruciseze intre ele. Aceste specii de plancton se schimba atat de repede incat poate fi observata nu numai variatia indivizilor in cadrul unei specii, ci si efectiv aparitia unor specii noi.

Coleopodele sunt niste crustacee microscopice care traiesc in lacuri, balti, rauri si santuri si sunt hrana principala a multor pesti.

"Unele forme care par identice, adunate din aceeasi balta, nu se pot incrucisa si produce urmasi, ceea ce le defineste drept specii diferite", a spus Wyngaard. "Urmarind parintii si urmasii acestora in laborator am descoperit ca isi reorganizeaza ADN-ul in mod dramatic de la o generatie la alta."

Problema aici este cum pot manifesta aceste creaturi o variabilitate genetica atat de mare fara a sucomba sub un numar prea mare de mutatii daunatoare. Wyngaard si colegii ei argumenteaza ca, probabil, genomurile acestor specii sunt organizate foarte interesant, pentru a permite aparitia rapida de combinatii de gene noi si uneori de succes.

 

As mai vb cu placere dar tre sa mai si citesc ..prea mult pe forum :good:

[Pixelut 3]

"Unele forme care par identice, adunate din aceeasi balta, nu se pot incrucisa si produce urmasi, ceea ce le defineste drept specii diferite", a spus Wyngaard.

 

Termenul de specie este unul utilizat de stiinta, si este unul cat se poate de arbitrar. Daca doua variatii din aceeasi specie isi inchid portile - desi in trecut incrucisarea lor era posibla - ele devin automat specii diferite, desi in mod real nu sunt. Ideea este daca aceste specii de plancton pot evolua in organisme complexe, capabile de ratiune, sentimente, capabile de a-si modela mediul in modul in care o facem noi oamenii. Teoria ar trebui verificata, insa timpul nu cred ca ar ajunge.

 

In plus daca portiile inchise ar defini specia, ce s-ar intampla daca aceste porti s-ar redeschide? Specia ar fi reconsiderata variatie?

[dan-marius 0]

Chiar daca omul de stiinta religios ar suferi de o usoara doza de panteism nu cred ca se poate vorbi de o acaparare a religiei de catre stiinta. Exista chiar un dicton care prevede un secol religios.

Pai da, ultima zvicnire de rebeliune din partea unui adolescent.

Problema e ca stiinta a esuat ca doctorie universala, ca mijloc de descoperire a esentialului, a rosturilor.

Stiinta nu a incerca niciodata sa ajung o doctrina universala, desi comunistii din Romania au incercat sa obtina ceva asemanator.

Oamenii nu sunt interesati doar de a intelege cum functioneaza un anumit lucru. Ei cauta si un sens. Sens pe care stiinta nu-l poate oferi, pentru ca stiinta are in definitiv putine legaturi cu latura umana.

 

In fapt stiinta nu este altceva decat un INSTRUMENT. Nu un scop in sine. Oamenii au crezut ca e un scop in sine.

 

S-au inselat.

Oamenii nu au crezut niciodata ca stiinta e un scop in sine. Nici macar cei care si-au "pus" pasiunea in ea.

[Pixelut 3]

Stiinta devine o doctrina universala atunci cand sustine ca poate explica totul. Ori in probleme legate de natura umana nu prea poate. Aici esueaza cu brio.