Jump to content
Forum Roportal
Cezara6

Apologia sau combaterea sinuciderii....

Rate this topic

Recommended Posts

Pri octombrie 2014, scriesem asta

Timpul isi schimba din consistenta, se dilueaza in lichidul vascos al nepasarii, generat de infamia conditiei umane,si incetul cu incetul ceea ce ar trebui sa para ore par a fi minute. Trece, nederanjat de specia umana,  si doar o stare de nostalgie strapungatoare ia locul prezentului peste ani. Entitati imperfectibile, nascute dintr-un ritual scabros, iau parte la aceasta piesa de teatru absurda.  Isi joaca rolurile cu abnegatie pentru imaginabilul creator caci optiunea revenirii la neant este repudiata. Cu toate acestea mai sunt si razvratiti-eroii disperarii. Nu dezerteaza din viata ci doar isi parasesc rolurile monotone aflandu-se, contrar parerii celor mai multi, in deplinatatea facultatilor mintale. Am incercat sa dezbat cu mai multe persoane problematica sinuciderii. Unii sar ca muscati de sarpe, incearca sa ma convinga ca sinuciderea nu e o solutie ci doar o ispita diavoleasca. Altii imi spun ca sunt tanara, ca am o singura viata si ca actul sinuciderii este o neghiobie. De unde stiu ei ca sinuciderea nu iti ofera ceva mai bun decat noroiul asta al vietii in care ma afund zi de zi? De unde stiu eu ca sinuciderea ma va face sa ating absolutul? Poate sa existe viata dincolo de moarte dar la fel de bine poti sa treci prin toate etapele de descompunere pana ajungi sa fii una cu pamantul. Daca exista viata dupa moarte si o entitate superioara omnipotenta care ne-a creat, aceasta nu ar avea niciun drept sa ne pedepseasca. Cel mai probabil ne-a creat ca sa-si arate superioritatea si ca noi sa ne inchinam si sa-I multumim pentru viata ce ne-a dat-o. Nu, nu o sa fac asta, consider ca am dreptul deplin la sinucidere si o sa fac pasul asta cand nu o sa mai fiu curioasa de ceea ce imi rezerva ziua de maine. Viata este schimbatoare, azi esti un nenorocit care abia reuseste sa iti duca traiul de pe o zip e alta iar maine poti sa devii un miliardar (egestatem, potestatem dissolvit ut glaciem). Cu toate acestea pe mine nu m-ar multumi nici schimbarea statului social, nici o relatie sociala mai buna nici alte obiective lumesti. Eu vreau nemurire. Imi este atat de frica de moarte incat m-as sinucide. Poate aceasta este o cale de a obtine nemurirea. Demiurgul nu ar fi perfect daca m-ar pedepsi pe mine, cea care am ales moartea, cu suferinta eterna. Demiurgul ar trebui sa inteleaga orice slabiciune pe care fiintele telurice o au. Incomprehensiune fata de propria persoana, incomprehensiune fata de lume, oscilarea intre doua extreme. Ce iubesc, ce urasc, ce vreau, ce nu vreau? Ratiune distrusa,apatie , nu pot a gandesc cum se cuvine. Dar oare chiar mi-as dori nemurire? In principiu da pentru ca doar prin nemurire as putea sa schimb ce nu-mi convine, sa modelez totul dupa propriile mele standarde. Dar oare as mai putea iesi din grota in care m-am ascuns de fiintele umane? Sunt lipsita de judecata…Nu, nu m-ar multumi pe deplin nici eternitatea pe pamant in care as deveni atotputernica. 

 

Buuun. Acum am ajuns la stadiul să nu mai am nici o idee despre nimic, aproape. Dar...doresc să medităm puțin asupra cestei bizare scăpări de viață. Cum vedeți co problematica aceasta? Ce ați gândi sau face dacă un apropiat ar comite actul asta de pură lașitate sau pur curaj? Cum credeți că poate fi prevenită S? 

  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Am o intrebare, independent de religie; ai zis asa: "Cel mai probabil ne-a creat ca sa-si arate superioritatea si ca noi sa ne inchinam si sa-I multumim pentru viata ce ne-a dat-o".

Tu cand creezi ceva, de pilda, o poezie, actul este unul dedat superioritatii? Astepti ceva in plus apoi de la poezie?

  • Like 3

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu exista moarte, lol. Astea sunt idei venite din neintelegerea realitatii. Asa ca hai sa intelegem realitatea ca sa nu mai avem framantari inutile. Tot ceea ce poate exista de la sine este Dumnezeu. Fiind tot ceea ce poate exista, Dumnezeu este singur. De aceea, pentru a scapa de singuratate, se duce la culcare si viseaza o infinitate de vise in care nu este Dumnezeu, in care este om, maimuta, vierme de matase, fiind astfel fericit ca interactioneaza cu altii, chiar daca altii aia e tot el. Pam-pam. Asa ca sinuciderea n-are nicio relevanta... doar te duce temporar inapoi in starea de Dumnezeu singur, ca apoi sa te duci iar la culcare sa ai o infinitate de alte vise. Asa ca ce atata graba ? Lasa ca oricum ajungi acolo. Si de bine de rau in visul asta nu te ploua si nu te tarasti pe sub pamant. Iar daca mori de nerabdare sa iti aduci aminte cum e sa fii in starea de zeu singur, ia niste 5-meo-dmt, traieste acolo iubiri absolute, si revin-o aici impacata si aia e. Traieste-ti viata/visul asta linistita apoi.

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 11 ore, King1 a spus:

Am o intrebare, independent de religie; ai zis asa: "Cel mai probabil ne-a creat ca sa-si arate superioritatea si ca noi sa ne inchinam si sa-I multumim pentru viata ce ne-a dat-o".

Tu cand creezi ceva, de pilda, o poezie, actul este unul dedat superioritatii? Astepti ceva in plus apoi de la poezie?

Nu stau tocmai bine cu logica la ora asta + ureche infundata. 

Dar nu este deloc vorba despre o asemenea creație, oricât de metaforic ai pune problema. Este vorba despre ființe insufletite, ba mai mult, cu conștiința, ca să aduc aminte de un personaj-personalitate Roportaliana. 

Aceste ființe, printre care m-am enumerat si eu la un moment dat, se razvratesc, din diferite motive. 

O poezie nu e decât o reprezentare grafica a simtamintelor mele, care ma poate reprezenta, care poate atrage critica pozitiva, negativa, de ambele. In schimb dacă eu as deveni mama, as face imprudenta sa dau naștere unei fapturi nevinovate din vinovăția mea, care pe parcurs isi va capata propria vinovăție, situația se pune altfel. 

Eu am greșit scriind acele lucruri despre Dumnezeu pentru ca nu am stiut cum sa pun unele problematici. I-am conferit, calități antropomorfe. 

 

 

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
La 11.12.2021 la 1:45, Cezara6 a spus:

Apologia sau combaterea sinuciderii....

Pri octombrie 2014, scriesem asta....

Acum...

Cum credeți că poate fi prevenită S? 

Sinuciderea poate fi prevenita prin ancorarea in realitate. Da, un copil te scoate din transa depresiva, daca ai posibilitatea de a-l creste. De retinut insa! Ai alta motivatie, pentru viata si reusita, dupa ce devii mamica si ai propriul tau copil. Au loc procese chimice in organism care iti schimba modul de abordare vietii. Te simti altfel.

Sinucidera e optiune nativa, e la purtator din nastere.

Nu e de dorit intrucat nu avem dovezi concrete in privinta vietii de dupa moarte sau a posibilitatii unei alte vieti, asa ca, o viata avand in mod sigur....., depinde cat de fara sens, cat de insuportabila si iremediabila ii apare celui in cauza a fi ajuns.

Nu e de pierdut din vedere nici faptul ca, absolut tot ceea ce stim, este informatie umana, este ceea ce sustin oamenii despre subiectul in cauza, si asta despre orice subiect ar fi si orice ar sustine un om referitor la sursa de provenienta a informatiilor respective. SCM si SCA , oricum ar fi numite de catre unii sau altii, sunt surse notabile de informatie suprarealista.

Informatia e cu atat mai mincinoasa cu cat nu poate fi verificata prin observare si procesare directa de catre cel in cauza. Asta cu conditia ca el sa fie apt a face asta, sa fie independent informational fata de tot ceea ce a aflat, afla sau va afla.

Nu avem dovezi absolute nici in privinta mortii totale a celui ce apare celorlalti a fi murit. Desigur nu ma refer neaparat la corpul fizic.

In situatii extreme, sinuciderea e un drept nativ ce merita respectat. Vezi cei grav bolnavi, indeosebi batranii. Spus pe sleau, e inuman sa suferi luni/ani si sa mori in chinuri sau paralizat - inecat in rahat la propriu, din cauza prejudecatilor sociale.

Tratamentele psihiatrice si psihoterapia, nu sunt chiar de lepadat.

Edited by 12345
  • Like 2

Share this post


Link to post
Share on other sites

Mda, @12345 le-a zis frumușel mai sus. 

 

Eu doar voi încerca o completare. 

Într-adevăr nu avem dovezi că există viață după moarte. Sau cel puțin nu suficiente. Avem doar intuiții și păreri personale în acest sens, păreri pe care ni le-am construit în măsura în care am aderat la un curent filosofic, spiritual, religios sau în urma unor experiențe dramatice prin care am trecut și ne-au marcat.

Acum, orice religie/cale spirituală/filosofie  importantă, respinge și condamnă sinuciderea, considerând-o (exceptând anumite circumstanțe), un fapt greșit dacă nu chiar reprobabil. Argumentele sunt multiple și diferă de la o religie sau filosofie la alta. 

În situații extreme, în care suferința fizică și psihică ar ajunge la cote insuportabile, sinuciderea ar putea fi justificată. Deși și aici ar fi multe argumente pro și contra. 

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 28 minute, Vriies a spus:

Într-adevăr nu avem dovezi că există viață după moarte.

Doar pentru ca esti tu incult asta nu inseamna ca ce nu stii tu nu exista.

Viata de dupa moarte e triviala avand in vedere ca Eul e etern. La asta se adauga faptul ca corpul e doar o qualie in constiinta. Asta la nivel teoretic. Apoi la nivel practic ai NDE-urile, reincarnarile, experientele pe 5-meo-dmt, etc.

Edited by NicolaeT

Share this post


Link to post
Share on other sites
23 minutes ago, NicolaeT said:

Doar pentru ca esti tu incult asta nu inseamna ca ce nu stii tu nu exista.

Viata de dupa moarte e triviala avand in vedere ca Eul e etern. La asta se adauga faptul ca corpul e doar o qualie in constiinta. Asta la nivel teoretic. Apoi la nivel practic ai NDE-urile, reincarnarile, experientele pe 5-meo-dmt, etc.

Nu există dovezi certe în sensul ăsta. Dacă erau, pur și simplu nu se mai discuta și lucrul era un truism.

 Cu siguranță nu ești mai cult decât mine în domeniu, am citit și analizat mult mai multe cărți despre NDE, reîncarnare etc., decât tine. Dacă mă întrebi pe mine, metafiizic vorbind, accept reîncarnarea și chiar am deschis topic despre asta în care am venit cu nenumărate exemple în favoarea reîncarnării. 

Ceea ce spuneam, reiterez, este faptul că, deocamdată, nu există poziție filosofică/științifică certă și unanim acceptată în favoarea existenței reîncarnării sau a vieții de apoi. Există doar puncte de vedere și argumente în acest sens.

Dar îți place în continuare să jignești aiurea, te comporți în continuare ca un adolescent și observ că n-ai făcut niciun progres în sensul purtării unui dialog.

Și oricum, topicul era despre apologia sau combaterea siniciderii.

  • Like 1

Share this post


Link to post
Share on other sites
Acum 39 minute, Vriies a spus:

Nu există dovezi certe în sensul ăsta. Dacă erau, pur și simplu nu se mai discuta și lucrul era un truism.

Pai se discuta doar de inculti.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now

×