Nu stiu ce sa zic dar nu e chiar asa de rapid si usor procesul cum s-ar crede. Eu de asta am plecat de acolo ca nu se putea misca de arabi si crimele lor. In Metro au aruncat bombe lacrimogene si alte chimicale tocmai in centrul orasului, eram acolo cu copiii. Mi-au promis ca-mi fura copila si dupa ce toti au violat-o, in felii imi vor trimite acasa mireasa in rochie alba si sicriu alb. Avea 9 ani. Presedintele este mai tanar decat fii-mea cu 11 luni si jumatate, nu cred ca mai tine minte de acele zile in Franta, se bucura de copilarie intr-o zona rurala ferit de politica oraselor mari cu ghettouri arabe la tot pasul!!! Curgea mizeria pe unde treceau, putoarea la fel. Erau si nascuti in Franta cu parinti educati sau mai normali la cap, dar putini. Am avut ocazia sa cunosc si lume chiar foarte buna din neamul algerian, ca ei patronau atunci Franta ca majoritari. Erau Tunizieni si Marocani dar si alti negri musulmani din Africa la marea gramada. Era un soc pentru cine n-a mai fost departe de tara natala din estul Europei, eu am fost deja bine plimbata in jurul lumii cand am ajuns acolo, semana cu Istambul din 1976 cu gramezile de gunoi menager la colturile strazilor si sobolani cat o pisica mare, dar mai mici decat am vazut in Karachi, Pakistan alergand in turme spre un parc care era folsit loc de aruncat gunoi ca in oras nimeni nu aduna precum era in Romania. De la marginea orasului Istambul incepe Orientul cu Turcia adevarata, ca pan-acolo sint doar dealuri si vai numai, iar de acolo pana la Oceanul Pacific gramada de gunoi din care se emana CoVid si altele este la nivel de speriat si pe Dragonul Komodo care are 57 de tulpini bacteriene mortale in gura!!!
In nordul Africii n-am fost si nici n-am de gand sa trec pe acolo, dar au adus ei totul pe continentul European. Nici Dubaii nu era prea avansat atunci de restul orientului, nici aeroport nu aveau in toate Emiratele, in Muscat din avion coborai in nisip iar vama se facea intr-o ingarditura din gard de sarma de un militar in uniforma care statea pe o lada intors vertical si punea stampila in pasaport, tot o lada era si masa lui de birou ca altceva nu avea decat stampila si acel pad cu tus, laolata cu bagajele celori care schimbau si asteptau avionul, tot acolo la umbara palmierului. Ei s-a imblanzit repede ca statul le-a promis si-a dat bani si trai buni cetatenilor, iar starainii musulmani si altii sint sclavii lor.
Daca asta s-ar putea aplica si in Franta, ceea ce nu cred si e o povestire extrem de lunga motivarea, am putea vorbi de o alta LUME care doar in Rai are echivalent pe moment.
Vive la France!
