E o chestiune de timp pana cand va fi demonstrata stiintific. Cred ca in secolul asta.
Motivul: totul se transforma, nimic nu se pierde, indiferent ca e materie sau energie.
Vedem ciclul apei in natura: cand e frig, capata stare solida, deci devine gheata, cand e cald, se topeste si capata stare lichida, cand e prea cald, se evapora si capata stare gazoasa, automat se transforma in nori, cand da sa ploua, capata iar stare lichida.
Energia electrica, care e alcatuita din electroni, la fel, nu dispare, continua sa existe chiar si dupa descarcare. Viata e ca un fulger sau ca o descarcare electrica intr-un computer, atunci cand o gramada de electroni si corpuri cu sarcina electrica se aduna, asa cum celulele alcatuiesc organismul uman.
Stelele nu mor atunci cand explodeaza in supernove, ci devin nebuloase si nori de gaze din care se nasc alte stele. Cele mai mici devin stele pitice albe si ulterior brune care continua sa existe trilioane de ani.
Rocile nu dispar niciodata, ele capata alte forme, oricat de spulberate ar fi.
Plantele cand mor, isi imprastiesc semintele din care incoltesc alte plante.
Si acum sa vorbim despre animale, si in special despre om. Noi, cei care traim acum, avem celule si particule de la multi oameni morti care au trait inaintea noastra.
Atunci cand un om moare si se descompune, celulele si mineralele sale se duc in pamant, contribuind la incoltirea plantelor sau a ierbii, care ajung apoi consumate de vaci, vaci care sunt consumate de oameni. Toate celulele din care era alcatuit omul respectiv se imprastiesc peste tot pentru a ajunge in alti oameni, asa cum energia si norii de gaze ale stelelor moarte ajung sa alimenteze nasterea unor noi stele, sau asa cum semintele unei plante vestejite duc la incoltirea unei noi plante.
O parte din celule unui cadavru sunt consumate de viermi si rame, acestea sunt la randul lor consumate de pasari precum gaina, gaina ajunge sa fie mancata de un alt om.
Sau poate sa fie defecate si mancate de alte oratanii si sa treaca multa vreme pana cand celulele omului decedat vor ajunge intr-un alt om.
Celulele cadavrului , odata consumate cu carnea animala, ajung automat in stomacul si in sangele omului. Fiecare celula contine ADN-ul , gena, poate si memoria genetica al omului decedat.
Ceea ce numim noi "suflet" e de fapt energia acumulata din functiile organismului uman de la hrana si respiratie pana la gandire (creierul pana la urma functioneaza pentru ca are activitate electrica), si chiar atractie, fericire, ura, invidie, iubire etc. Lasam de-a lungul vietii amprente ale materiei si al bio-energiei noastre.
E greu de explicat cum am putea dupa ce murim , celulele noastre care ajung intr-un alt corp uman, sa incepem sa avem constiinta, ego, dar mai ales, senzatia de autobservabilitate si simt in acel corp, fara a ne mai aminti ce am fost in viata anterioara.
Un lucru e cert: constiinta noastra sau ceea ce numesc religiosii drept "suflet" e o alcatuire din mai multe constiinte /suflete ale inaintasilor care au trait si au murit, avand in vedere ca pe corpul nostru pot fi celule , molecule si atomi ce au apartinut unor mari personalitati istorice ca Alexandru cel Mare, Cezar, Genghis Han, Da Vinci, Newton, Napoleon, Mahomed, Shaka Zulu, Einstein, Hitler sau Lincoln, sau chiar al celor mai saraci oameni.
În realitate niciun "fenomen" al Naturii nu poate fi înțeles integral dacă îl analizăm izolat!
