Ce inseamna sa fii ateu?

Stu' a scris:

Spiritul.

De ce spiritul meu nu se intrupeaza in alt spatiu? de ce tot pe pamant?

Mă rog, câteva răspunsuri:

1. Ce să facă în alt spațiu? Să se ducă, așa, airea, prin vastitatea spațiului? 

2. Cine a zis că spiritul tău nu se poate reîncarna într-un alt spațiu, adică, pe o altă planetă în care există ființe sentiente? Există și posibilitatea asta, însă e un pic mai complicată.

3. Se reîncarnează pe Pământ, pentru că, aici ori și-a început ciclul evolutiv, ori deocamdată acesta constituie mediul evolutiv cel mai adecvat. 

Cum ziceam. Teorii.

Sigur. La urma urmei toate sunt teorii. Noi nu facem decât să experimentăm diferite situații din viața de zi cu zi, să ne încărcăm de sentimente și emoții din urma experiențelor trăite, să încercăm să ne explicăm universul și misterul ființei și apoi...mai vedem noi.

Imi dau seama ca am fost uracioasa la faza asta.

Imi cer scuze. Am sa revin odata sa explic de ce ma raportez atat de atroce la teoria asta. Cred ca acum numai ne-am enerva reciproc :)

Stu' a scris:

Imi dau seama ca am fost uracioasa la faza asta.

Imi cer scuze. Am sa revin odata sa explic de ce ma raportez atat de atroce la teoria asta. Cred ca acum numai ne-am enerva reciproc :)

Eh, câteodată urâcioasă. Dar cu siguranță scumpă, cel puțin pentru mine! 

Ok, vino undeva în viitor și zi-mi care-i chestia aia nasoală cu teoria reîncarnării.

PeSe: Poți să-mi zici orice, că tot scumpă rămâi. Numai de mamă să nu-mi zici! Că, deh, ca olteanu', am și io orgoliile mele! 

Stu' a scris:

Eu am cucerit logica propriei mele existente si reincarnarea nu are niciun, dar niciun sens. 

Si asta cu reincarnarea, fara magie sau ceva, e imposibil. Adica ...cum? Mor azi si o iau de la capat maine? nu inaintez? nu evoluez? de ce tot aici? ce...pamantul asta e singurul spatiu concret al existentei iar constiinta mea musai tot aici sa debarce?

povesti . teorii. dar fara logica.

Stu, ca sa inteleg mai bine, nu are noima ca spiritul sa vina sa se reincarneze din nou intr-un alt trup si punct dupa ce a experimentat deja o viata, sau doar nu iti place si nu intelegi de ce trebuie sa se reincarneze tot pe pamant? Adica nu avem decat o singura incercare?

Deci, teorii, imaginatie, filosofie...

Pot intelege, pana acolo unde au sens si logica. Ce sens sa aiba sa ne reintrupam...si de ce sa o facem tot pe pamant unde suntem sortiti suferintei si mortii? 

Eu, daca as avea de ales, nu m-as intoarce tot pe acest pamant. As alege un loc din care as putea face mai mult, eventual, pt cei de pe pamant. Sau as alege...pacea. Linistea. Impacarea.

Pentru ca eu deja le apreciez pe cele din urma...ce sa mai tot invat? sa nu le apreciez sau ...ce anume?

Pai, conform majorității credințelor pacea si impacarea acelea adevărate vin după ce pleci de aici prin moarte, in cealalta lume. Reintrupandu-te nu faci decat sa revii la suferinta, care se presupune ca iti servește pentru a-ti întări spiritul, daca trece cu bine de proba asta. Deci o evoluție a spiritului tot ar fi. Fifty fifty sanse sa pleci mai evoluat, in functie de reactia ta pe acest pamant.

Vriies a scris:

O să încerc să-ți răspund eu să-ți răspund, foarte pe scurt, cu riscul de a ști deja că răspunsul e departe de a fi satisfăcător. 

Multumesc pentru clarificari, apreciez. Cu toate ca nu ma impac cu filozofia de tip dualist din moment ce pentru mine spiritul si corpul sunt totuna. Cat despre exercitiul de imaginatie, eu cred ca persoanele alea din viitor traiesc bine mersi si ocupa simultan acelasi camp de informatii... pentru ca realitatea, in fond, e precum un camp informativ (unda) care se manifesta finit prin fiecare forma de materie indiferent de stadiul evolutiv (particula). Iar toate aceste realitati materiale care se manifesta in spatiu-timp se afla intr-o superpozitie, astfel incat toate fiintele au deja realitatea proprie manifestata in timp si spatiu si nu mai e necesar sa vina Gheorghe din trecut ca sa ia corpul lui Maria.

Cred ca pisica lui Schrodinger ilustreaza suficient ce inseamna aceasta superpozitie:

Enki a scris:

Pai, conform majorității credințelor pacea si impacarea acelea adevărate vin după ce pleci de aici prin moarte, in cealalta lume. Reintrupandu-te nu faci decat sa revii la suferinta, care se presupune ca iti servește pentru a-ti întări spiritul, daca trece cu bine de proba asta. Deci o evoluție a spiritului tot ar fi. Fifty fifty sanse sa pleci mai evoluat, in functie de reactia ta pe acest pamant.

Nu ma motiveaza sa stiu ca sufar pentru totdeauna. Nu are logica. Nu vad in suferinta un sens, o motivatie - doar un drum. Iar drumul nu il vad retroactiv...merge doar inainte. Ne intersectam prea mult cu destinele altora ca sa depinda de noi rezultatele. de noi tine efortul, atat. efortul sa ce? sa tot o iei de la capat la ,,acelasi nivel''? Macar, chiar daca tot vom avea parte de suferinta, sa fie la un ,,alt nivel''. Adica, lectiile invatate...sa nu riscam sa ne mai fie date odata, sa suferim inca o data pentru ce am suferit deja.