Sa o parasesc ?

Nu credeam vreodata ca o sa ajung sa am si framantarile astea, dar here we go. Sunt in dilema daca sa o parasesc sau nu. Nu am nimic sa ii reprosez, e o persoana grozava. Ba mai arata si super bine. E genul de fata de intorci capul pe strada dupa ea si te gandesti ce-ai vrea si tu una asa. Si si sexul e super bun. Dar cu toate astea, simt ca nu avem prea multe in comun, si asta imi creeaza o stare de tensiune de care vreau sa scap. Se poate face ceva sa cresti compatibilitatea cu cineva ? Mai ales ca insasi a gasi o persoana decenta e la randul ei greu. Si decat sa iau o fata cu care sa ma simt mai compatibil dar care sa imi manance zilele, mai bine o fata decenta cu care sa nu fiu din start asa compatibil, dar cu care sa sper ca se poate lucra la a creste compatibilitatea si astfel a avea o relatie frumoasa.

Ce ma sfatuiti ?

Ei ce-i place la tine? Cum v-ati cunoscut?

Ți-am spus, cred, și pe celălalt topic. Iubirea adevărată sta in intimitate adevărată.si nu mă refer aici la sex.

Îmi amintesc că odată, un amic care era și foarte inteligent și chiar mă atrăgea și fizic oarecum..m-a întrebat, după multe insistente, de ce nu ii dau macar o sansa. Răspunsul a fost unul simplu : pentru că pur și simplu puteam să nu fiu aproape de el și în același timp sa nu fiu nefericita.

Când a fost sa fie ( cu altul) - a fost pentru că nu puteam să nu fiu cu el. Adica, poate că puteam, dar aș fi fost extrem de nefericita in lipsa lui. Și pentru că eram EU langa el și simțeam că mă iubește și mă adora fara rezerve.

Madly about You.

Cam asta este secretul și nu,nu trece în 3 ani.

Si merita sa nu te mulțumești cu mai puțin.ai o singură viață, in timp și o irosești cu alți..pierzi ocazia de a căuta și găsi pe cineva care sa îți fie ,,acasa''.

Stu' a scris:

Îmi amintesc că odată, un amic care era și foarte inteligent și chiar mă atrăgea și fizic oarecum..m-a întrebat, după multe insistente, de ce nu ii dau macar o sansa. Răspunsul a fost unul simplu : pentru că pur și simplu puteam să nu fiu aproape de el și în același timp sa nu fiu nefericita.

Când a fost sa fie ( cu altul) - a fost pentru că nu puteam să nu fiu cu el. Adica, poate că puteam, dar aș fi fost extrem de nefericita in lipsa lui. Și pentru că eram EU langa el și simțeam că mă iubește și mă adora fara rezerve.

Si de ce tin chestiile astea ? De noroc ? Sau avem vreo sansa sa le controlam ?

Dar... NicolaeT nu vorbeste de iubire, nici de iubire adevarata, ci de posibilitatea (ipotetica a) unei "relatii frumoase" si "fara framantari". Just saying.

Eu cred că procentul de noroc ni-l mai crestem și singuri, fiind selectivi cu oamenii cărora le dedicam timp și ..viața.

De ce e atât de important pt tine ca o fata sa întoarcă capete pe strada? De ce ..de fapt, se pare că nu e?

Păstrează esență..caută oamenii potriviți pentru tine in mediile in care se simt ei bine. Gândește-te, unde crezi că ai găsi o fata pe care sa o admiri cum gândește, cum simte, cum visează, cum îți dă replica, cum trăiește, cum selectează în viața ei oamenii și cauzele carora sa se dedice

Și acolo, in mediile acelea, cel puțin vei întâlni oameni de substanță pt tine..până apare și cea care, pe lângă calitățile de mai sus, sa îl aibă și pe vino-n' coa'...pt tine.

Robespierre a scris:

Dar... NicolaeT nu vorbeste de iubire, nici de iubire adevarata, ci de posibilitatea (ipotetica a) unei "relatii frumoase" si "fara framantari". Just saying.

Eu vorbeam cu subconștientul lui Nicolae :)

Cam așa vorbesc eu. Printre rânduri. Și printre rânduri și citesc .

E un pic amuzant. Acum o mie de ani, cand cica era neatins de femei, dispretuia relatiile astea ale muritorilor condusi de hormoni, de frica de singuratate, de conventii sociale si altele si tinea prelegeri despre iubirea pura, neconditionata, absoluta. Acum, cand cica e supra-atins de super-femei, gaseste dificil sa aiba iubirea aia pura sau, de fapt, orice fel de iubire, macar o picatura de un picut de iubirica. Not that easy, huh?

Amuzant?

Interesant cum pentru tine așa ceva poate fi amuzant :)

Pentru mine e îmbucurător. Întotdeauna mă bucur să văd cum un om își descoperă profunzimile potențialului si nu se mai multmeste sa nu crească.

Eu ma intreb daca el se intreaba daca stadiul asta e un regres sau un progres...

In fine, cuiva descumpanit sau dezorientat cu privire la ce folosesc persoanele de sex opus :D i-as recomanda sa nu faca compromisuri asa devreme, mai ales ca le resimte drept compromisuri. DA, PARASESTE-O! :D

In continuare mi se pare ca ajuta experienta sau/si capacitatea de a recunoaste ce iti "trebuie" si cine are ce iti "trebuie". "Pachetul" "decent" poate fi ok pentru primele incercari de relatii, persoanele "grozave" mi se par minunat de cunoscut de la distanta sau ca amici sau chiar si ca semi-iubiti pana le descoperi limitele "grozaviei", fiintele care te fac sa traiesti chestii nemaivazute si mai sunt si alaturi de tine si aia si ailalta pot fi mai dificil de gasit, libere sau nu.

De controlat si de manufacturat... sigur ca este posibil. Pentru o anumita fire. Nu toti oamenii pot iubi la fel, unii chiar nu-si dau voie, si pentru fiecare capacitate de a relationa exista cel putin o pereche undeva prin raza de actiune a respectivului sau respectivei. Daca cineva tine neaparat, isi poate impune o relatie, chiar pe viata, isi poate trasa, cum s-au mai trasat si in trecut, benevol sau nu, directive de convietuire si colaborare, atat timp cat vointa celuilalt nu-i sta in cale si nu are cosmaruri si alte "tensiuni". Dar apoi nu se poate plange de lipsa trairilor sau a conexiunii reale cu partenerul.